Oamenii importanți lasă în urmă lor urme care dăinuie în timp. Cu unii începe istoria, cu alţii ea se termină. Foarte puţini ajung la stele, cu pașii sau cu numele. Noi românii avem steaua noastră şi ea se numeşte Eminescu, poetul de la a cărui naştere aniversăm 169 de ani.
În 1971 astrofizicienii californieni de la Observatorul Mount Palomar, au descoperit un asteroid pe care l-au botezat “9495 Eminescu”. I-au dedicat și o pagină de internet cu o grămadă de detalii tehnice despre orbita lui.
Câțiva ani mai târziu, în 2008, Agenția Spațială Americană (NASA) a denumit un crater de pe planeta Mercur cu numele poetului Eminescu. Va veți întreba de unde și până unde, Eminescu și astronomia.
În anii în care a studiat la Berlin, Eminescu nu s-a preocupat doar de istorie și de politică ci și de astronomie. Teoriile știinţifice devenite idei în poezia “La steaua” circulau deja în cercurile academice ale vremii, nu le-a inventat Eminescu. Însă în timp ce alții le transpuneau în formule matematice, Eminescu le înțelegea și le punea cu măiestrie în versuri.
Ca un omagiu al acestor însușiri, Planetariul din Constanța pregătește o surpriză.
“O să-l aducem pe Eminescu printre stelele Planetariului și o să îl explicăm oamenilor ca pe un cunoscător al fenomenului astral și al bolții cerești. Îl aducem și ca pe un traducător al frumuseții acesteia. Și nu doar pe Eminescu: aducem și alți poeți români care au luat această temă în considerare și nu doar că-i aducem și îi prezentăm, ci îi și explicăm. Facem legătura cu proiecția ce urmează respectivului moment poetic; proiecția științifică, proiecția ce ține de cunoaștere”, spune directorul Complexului Muzeal de Științe ale Naturii, Adrian Bîlbă.
Va fi un spectacol combinat de film și recitare. Vor fi proiectate imaginile astronomice și sunetul versurilor eminesciene. Organizatorul reprezentației, actrița Georgiana Rusu, explică:
“Ne gândim să vin eu împreună cu alți colegi ai mei aici, în cadrul Planetariului, să recitam câteva versuri din Luceafărul ori din poezia La Steaua sau din alte poezii care ne vor ajuta în acest sens, după care directorul Bîlbă să ne spună ce înseamnă aceste versuri din punct de vedere științific, dacă există o astfel de legătură. Dacă aș fi în public mi s-ar părea inedit să ascult întâi versurile și apoi să înțeleg ce ar însemna asta din punct de vedere științific, pentru că nu cred că multă lume s-a gândit până acum că poeziile lui Eminescu într-adevăr pot veni de la explicații științifice”, spune actrița Georgiana Rusu.
Eminescu a “închis” teoriile științifice ale vremurilor lui în capsula tainică a versurilor sale. Principiul fizic al conservării energiei este descris perfect în poezia Luceafărul:
“Din sânul veşnicului ieri
Trăieşte azi ce moare
Un soare de s-ar stinge-n cer
Se-aprinde iarăşi soare”.
Impresionant, nu ? Ce spuneți despre găurile negre, corpuri cerești cu o gravitație enormă încât atrag și “mistuie” orice particulă ajunge în preajma lor, inclusiv lumina ?
“Căci unde-ajunge nu-i hotar
Nici ochi spre a cunoaşte
Şi vremea-ncearcă în zadar
Din goluri a se naşte”.
Mihai Eminescu a fost interesat de legile mişcărilor corpurilor cereşti, de legea atracţiei universale și de conceptele științifice care descriau lumea în care trăia. Ce face astăzi Planetariul este un gest de minimă recunaostere și respect la adresa marelui poet național.
“Un actor vine și recită o poezie, un muzeograf vine și explică anumite elemente ce sunt luate în cosiderare în acea poezie, elemente științifice care au conotații interesante în ceea ce privește legătura dintre cunoaștere și revelație. De exemplu, într-o frumoasă poezie a lui Eminescu – Luceafărul – venim și explicăm ce este planeta Venus. Unde se află, ce istoric a avut în cunoașterea umană și cât de importantă a fost pentru anumite momente ale vieții, ale evoluției, ale istoriei omului – cât de important a fost momentul asta al cunoașterii planetei”, explică Adrian Bîlbă.
Eminescu a avut geniu literar însă dincolo de asta a fost preocupat de filosofie, anatomie matematică și fizică. Constantin Noica l-a numit “omul deplin al culturii româneşti”, iar George Călinescu îl descrie ca pe un autodidact avid de carte, care nu se mărginea doar la cursurile universitare.
“Este o idee foarte interesantă aceea de a combina poezia lui Eminescu cu tot ceea ce înseamnă astral. După cum bine știm, Eminescu îmbină dragostea cu tot ceea ce înseamnă natură, iar pentru mine, ca actriță, poate fi doar o provocare să scot în evidență lucrurile astrale din poezia lui Eminescu”, mărturisește Georgiana Rusu.
“Eu nu sunt foarte dezvoltat în partea asta lirică, de sensibilitate sufletească cum mai este denumită; în ceea ce mă privește țin foarte mult ca orice prezentare să aibă acuratețe științifică dar chiar și așa, am învățat în ani de zile că știință trebuie să fie promovată, propagată și să tenteze. Iar oamenii au o predispoziție importantă pentru lirică, pentru poveste, pentru fantastic – o predispoziție care s-a dezvoltat din imaginația noastră. Ăsta este motivul pentru care am constatat că știința trebuie să fie, nu vândută, ci prezentată, tentantă, iar momentul liric este unul dintre mijloacele prin care o facem tentantă”, explică directorul Complexului Muzeal de Științe ale Naturii, Adrian Bîlbă.
Be the first to comment