Finalul de an oferă întotdeauna răgaz pentru a reflecta asupra obiectivelor atinse, asupra evoluției activității, precum și asupra oportunităților și neajunsurilor care s-au arătat de-a lungul celor 12 luni, care se pregătesc să apună pentru a face loc altor 365 de zile și tot atâtor șanse de a fructifica punctele tari și de a corecta punctele slabe.
O analiză asupra modului în care a arătat activitatea Forțelor Navale Române, în anul 2022, a făcut-o, pentru CTnews, comandantul Flotei și totodată comandantul garnizoanei Constanța, contraamiral de flotilă Cornel-Eugen Cojocaru. Amiralul a ocupat, până de curând, funcția de locțiitor al Șefului Statului Major al Forțelor Navale, o poziție care i-a permis să aibă o perspectivă cât se poate de amplă asupra evoluției lucrurilor în Forțele Navale Române. De la 1 octombrie, Cam.fl. Cornel Cojocaru deține șefia Comandamentului Flotei, cea mai mare și mai importantă unitate tactică a marinei militare române.
„Am avut privilegiul să fiu locțiitorul Șefului Forțelor Navale timp de un an de zile, întorcându-mă la Flotă de la 1 octombrie și de asemenea este o onoare pentru mine să fiu la comanda Flotei și la comanda garnizoanei Constanța. Din punctul meu de vedere, la nivelul Forțelor Navale, conducerea Forțelor Navale a gestionat foarte bine situația din anul 2022.
Chiar dacă, la începutul anului 2022 ne-am propus obiective generale și specifice la nivelul Forțelor Navale, cum ar fi: îndeplinirea tuturor misiunilor și operațiilor în siguranță, dezvoltarea tuturor programelor de înzestrare pentru Forțele Navale, iar al treilea obiectiv general pe care ni l-am propus a fost acela de a îmbunătăți nivelul de trai la bordul navelor, precum și în cadrul tuturor structurilor din Forțele Navale.
Multe dintre obiectivele pe care ni le-am asumat le-am îndeplinit, chiar dacă situația, începând din februarie, s-a schimbat, a trebuit să revedem aceste obiective și să ne stabilim noi priorități. Multe operații le aveam de desfășurat în Marea Neagră și în teatrul de operații din Marea Mediterană și pe care, iată că, după 24 februarie, a trebuit să le reanalizăm, să le regândim, să le repoziționăm astfel încât majoritatea operațiilor și exercițiilor naționale și multinaționale le-am desfășurat aici, în Marea Neagră.
Nu putem să plecăm din Marea Neagră atâta timp cât securitatea la Marea Neagră, atât a României și a flancului estic al NATO este în amenințare. De asta, ne-am concentrat toate eforturile pe dezvoltarea exercițiilor naționale, să ne antrenăm forțele și capabilitățile așa cum vom lupta”, a explicat amiralul Cojocaru, pentru CTnews.
Situația tensionată din estul continentului care a făcut să fiarbă Marea Neagră a pus în gardă și Forțele Navale Române, care au fost nevoite să reconfigureze planul misiunilor de antrenament, dar să își și sporească vigilența. Cu un conflict aprins la graniță, programele care vizează reparații, modernizare și înzeastrare pentru Forțele Navale Române și implicit pentru Flotă, devin priorități din ce în ce mai serioase, după cum argumentează comandantul Comandamentului Flotei, Cam.fl. Cojocaru:
„Operațiile multinaționale s-au redus, am participat doar la exercițiul multinațional Breeze, condus de partenerii noștri bulgari, cu capabilitățile puse la dispoziție de Forțele Navale și aici mă refer la o fregată T 22, o navă purtătoare de rachete și un dragor maritim. Restul operațiilor, împreună cu participarea grupărilor permanente NATO în Marea Neagră, s-au anulat din cauza neintrării acestor grupări permanente NATO în Marea Neagră.
Dar putem spune că nivelul de instruire a fost la înălțime, ne-am îndeplinit toate obiectivele de instruire pentru anul 2022. Mai mult decât atât, toate programele de reparații, modernizări, la o analiză pe care am făcut-o zilele trecute, ni le-am îndeplinit și avem gânduri bune și pentru viitor să dezvoltăm aceste capabilități”, afirmă militarul.
Degeaba există însă capabilități moderne sau la niveluri avansate de performanță, dacă nu sunt operate de oameni compentenți. De aceea, afirmă contraamiralul de flotilă Cornel Cojocaru, resursa umană se află pe primul loc în topul priorităților Statului Major al Forțelor Navale. Marinarii militari au nevoie de condiții cât se poate de decente în care să își desfășoare activitatea, dar și de condiții de trai lipsite de griji majore. De asemenea, o aplecare deosebită din partea conducerii Forțelor Navale Române continuă să existe în ceea ce privește modernizarea instituțiilor de învățământ militar de marină, pentru ca acestea să ofere marinei specialiștii de care are nevoie, capabili să facă față luptei pe mare și pe fluviu.
„Resursa umană pentru noi este foarte importantă. De aceea ne-am gândit tot timpul la oameni, la crearea tuturor facilităților de desfășurare a instruirii la bordul navelor, în instituțiile și unitățile noastre. De asemenea, învățământul de marină ne-a preocupat foarte mult și mă refer aici la Academia Navală, Școala Militară de Maiștri Militari a Forțelor Navale, Colegiul Național Militar „Al. I. Cuza” și Școala de Instruire Interarme a Forțelor Navale.
Toate acestea sunt prioritare pentru noi. Învățământul de marină este foarte important pentru noi. Am pus un mare accent pe dezoltarea bazei materiale de instrucție în toate instituțiile de învățământ, astfel încât, resursa umană, de care avem nevoie foarte curând, să fie la nivelul de pregătire în concordanță cu capabilitățile, cu tehnica pe care o avem și pe care o vom avea pe noile nave, aeronave și alte tipuri de capabilități din Forțele Navale”, declară contraamiralul de flotilă Cojocaru.
Acesta continuă spunând că este esențial ca, la finalul unei misiuni, oamenii să se întoarcă, în siguranță, acasă cu obiectivele îndeplinite. Din acest punct de vedere, 2022 a fost un an în care pregătirea marinarilor militari s-a ridicat la nivelul așteptărilor. A existat însă și o excepție dureroasă, pe care amiralul a ținut să o amintească. Este vorba despre sublocotenenții post-mortem Sergiu Bosoi și Vlad Carp, care și-au pierdut viața, într-un cumplit accident aviatic, la începutul lunii martie, în timp ce participau la o misiune alături de militari ai Forțelor Aeriene Române, la Gura Dobrogei.
În ceea ce privește perspectivele anului 2023, misiunile și operațiile Forțelor Navale Române vor continua să se desfășoare adaptat contextului de securitate din regiunea Mării Negre.
„Doar ce am finalizat planurile cu principalele activități pentru 2023. De asemenea, în conformitate cu hotărârile CSAT, din acest an pentru operațiile și misiunile internaționale din 2023, ne-am repliat și ne-am planificat toate aceste misiuni. Vă spuneam, operațiile și misiunile pentru noi sunt foarte importante. Operațiile alături de partenerii și aliații noștri în Marea Neagră și în Marea Mediterană, exercițiile multinaționale, atât cele găzduite de noi – și mă refer aici și la Comandamentul Flotei -, dar și cele găzduite de partenerii și aliații noștri, unde vom participa.
Nu în ultimul rând, toate exercițiile naționale pe care ni le-am asumat și prin care vrem să creștem nivelul de pregătire pentru executarea misiunilor de foc, așa cum spuneam, trebuie să ne antrenăm așa cum vom lupta. Sistemul de comandă și control este un punct foarte important pentru mine în calitate de comandant al Flotei, să funcționeze astfel încât să nu avem breșe în acest sistem de comandă și control. Pregătim pachetele de forțe, astfel încât să fie antrenate tot timpul, astfel încât să avem un ciclu de generare – regenerare, pentru că Flota se ocupă de instrucție și de regenerarea pachetelor de forțe puse la dispoziție pentru acțiunile militare”, a explicat Cam.fl. Cornel Cojocaru, pentru CTnews.
Tot ca o proiecție pentru 2023, comandantul garnizoanei Constanța a ținut să sublinieze relația foarte bună de cooperare pe care a reușit să o stabilească deja cu principalele instituții care deservesc Constanța în cazul situațiilor de urgență, colaborare pe care dorește să o mențină și să consolideze în anul care vine.
Însă, prioritatea cheie pentru 2023, rămâne modernizarea capabilităților de luptă ale unităților de marină, astfel încât acestea să poată răspundă prompt și eficient oricăror nevoi de securitate de la granițele României, ale Uniunii Europene și NATO.
„Avem planuri mărețe, continuăm planurile mărețe de modernizare a capabilităților Statului Major al Forțelor Navale și implicit ale Flotei. Flota fiind cea mai mare unitate tactică din subordinea Statului Major al Forțelor Navale are și cele mai multe misiuni și sarcini. Pentru asta, toate planurile de modernizare le reanalizăm, le readaptăm, avem lecții identificate din războiul din Ucraina, ne repliem în gândire, în proceduri, în tot ce avem de făcut astfel încât să putem să avem o reacție imediată aici, pe flancul estic. Vă spuneam și de resursa umană, ne gândim foarte mult la creșterea nivelului de trai al subordonaților, pentru că este foarte important să avem militari motivați, cu un nivel de trai decent, astfel încât gândul lor să fie la instrucție și la apărarea fruntariilor aici, la Marea Neagră, dacă situația o va impune”, subliniază contraamiralul Cojocaru.
Criza minelor marine desprinse din barajul instalat de Ucraina pentru a se apăra împotriva agresiunii ruse a readus pe agenda Forțelor Navale Române necesitatea achiziționării de vânătoare de mine, mai afirmă comandantul Flotei.
„Avem în continuare programele de reparații și modernizări la dragoarele maritime, puitorul de mine și plase, la navele purtătoare de rachete, corvetele și sistemul integrat mobil de lansare rachete este semnat, pregătim toate elementele pentru a-l primi în Flotă, în Divizionul 508 Rachete de Coastă. Avem proiectele în derulare cu elicopterele cu capabilități de luptă la suprafață și nu în ultimul rând suntem în proces avansat de achiziționare a vânătoarelor de mine pentru flotă.
Este nevoie de aceste capabilități datorită faptului că, începând cu luna martie, multe mine au apărut în Marea Neagră, desprinse din barajele de mine sau, vom analiza după conflict, de unde vin ele, dar ceea ce avem de făcut este să menținem libertatea de navigație în Marea Neagră, este misiunea Statului Major al Forțelor Navale și implicit misiunea Flotei de a menține aceste pase de acces și căi de acces libere pentru navigat, nu numai pentru navele noastre, navele militare, dar și pentru cele comerciale și toate celelalte nave aliate”, punctează militarul.
Minele care ajung să plutească în derivă prin Marea Neagră reprezintă o vulnerabilitate care privește toate statele riverane și care au obligația de a menține bazinul pontic sigur pentru orice tip de navigație, militară sau civilă. În acest context, România își ia cât se poate de în serios rolul și caută să facă investiții în infrastructura de apărare la Marea Neagră, astfel încât să nu mai fie expuse pericolului nave militare sau civile și, cel mai important, vieți umane.
Be the first to comment