Stelian Ion despre bilanțul la Ministerul Justiției: „Reformele trebuie făcute profund, nu de fațadă”

Deputatul USR PLUS, Stelian Ion, și-a prezentat marți, 7 septembrie, bilanțul pentru cele opt luni în care a ocupat fotoliul de ministrul al Justiției. El a precizat, pe pagina sa oficială de Facebook, că principalele repere avute în mandatul de la Ministerul Justiției au fost de a promova acele propuneri legislative care să facă sistemul judiciar mai eficient, care să accentueze independența și imparțialitatea sistemului judiciar, care să fie mai apropiat de oameni.

Redăm în continuare integral bilanțul prezentat de Stelian Ion la finalul mandatului de ministru al Justiției:

„În mandatul de la Ministerul Justiției, am avut câteva 𝐫𝐞𝐩𝐞𝐫𝐞 𝐟𝐨𝐚𝐫𝐭𝐞 𝐜𝐥𝐚𝐫𝐞: să promovăm acele propuneri legislative care să facă sistemul judiciar mai eficient, care să accentueze independența și imparțialitatea sistemului judiciar, care să fie mai apropiat de oameni.

Au fost 8 luni de zile foarte intense. Am plecat de la Ministerul Justiției cu sentimentul unei zbateri teribile pentru promovarea reformelor în justiție, o zbatere asemănătoare cu lupta pe care am dus-o în anii 2017-2018 împotriva celor care voiau să afecteze activitatea din justiție cu tot felul de propuneri nocive. Acesta a fost sentimentul: un efort constant, dar în direcția opusă, în direcția de  promova acele reforme de care sistemul judiciar și statul nostru avea atâta nevoie. 

În toată această perioadă au fost câteva borne foarte clare de care am ținut cont.

𝐏𝐫𝐢𝐦𝐚 𝐚 𝐟𝐨𝐬𝐭 𝐚𝐜𝐞𝐞𝐚 𝐚 𝐩𝐫𝐨𝐠𝐫𝐚𝐦𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐝𝐞 𝐠𝐮𝐯𝐞𝐫𝐧𝐚𝐫𝐞, care a fost negociat foarte atent. 𝐔𝐧 𝐩𝐫𝐨𝐠𝐫𝐚𝐦 𝐝𝐞 𝐠𝐮𝐯𝐞𝐫𝐧𝐚𝐫𝐞 𝐟𝐨𝐚𝐫𝐭𝐞 𝐛𝐮𝐧 𝐥𝐚 𝐂𝐚𝐩𝐢𝐭𝐨𝐥𝐮𝐥 𝐉𝐮𝐬𝐭𝐢𝐭̦𝐢𝐞, care a ținut cont de recomandările din cadrul MCV, de avizele Comisiei de la Veneția, de recomandările GRECO. Toate acestea au fost chestiuni nenegociabile.

Prima parte a mandatului a fost sub auspicii foarte bune. Am promovat reformele, printr-un memorandum, în mai multe etape.

Până la sfârșitul lunii februarie 𝐚𝐦 𝐬𝐩𝐮𝐬 𝐜𝐚̆ 𝐯𝐨𝐦 𝐭𝐫𝐢𝐦𝐢𝐭𝐞 𝐜𝐚̆𝐭𝐫𝐞 𝐏𝐚𝐫𝐥𝐚𝐦𝐞𝐧𝐭 𝐩𝐫𝐨𝐢𝐞𝐜𝐭𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐝𝐞𝐬𝐟𝐢𝐢𝐧𝐭̦𝐚𝐫𝐞 𝐚 𝐒𝐈𝐈𝐉 𝐬̦𝐢 𝐚𝐦 𝐟𝐚̆𝐜𝐮𝐭 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭 𝐥𝐮𝐜𝐫𝐮. Pe parcursul procedurii parlamentare, am sesizat Comisia de la Veneția. A fost un demers corect, Comisia de la Veneția validând propunerea Guvernului.

Până la sfârșitul lunii aprilie am spus că vom trimite 𝐩𝐫𝐨𝐢𝐞𝐜𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐝𝐞 𝐫𝐞𝐟𝐨𝐫𝐦𝐚𝐫𝐞 𝐚 𝐥𝐞𝐠𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐣𝐮𝐬𝐭𝐢𝐭̦𝐢𝐞𝐢 către Parlament. Erau toate premisele să se întâmple acest lucru.

𝐀𝐦 𝐭𝐫𝐢𝐦𝐢𝐬 𝐢̂𝐧 𝐩𝐫𝐨𝐜𝐞𝐝𝐮𝐫𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐚𝐯𝐢𝐳𝐚𝐫𝐞 𝐩𝐫𝐨𝐢𝐞𝐜𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐥𝐞𝐠𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐣𝐮𝐬𝐭𝐢𝐭̦𝐢𝐞𝐢, dar, din păcate, a urmat un blocaj instituțional, dublat de critici din partea președintelui României legate de procedura de numire a procurorilor de rang înalt, care este scrisă negru pe alb în programul de guvernare.  Ca principiu: în acest mecanism de numire a procurorilor de rang înalt, între ministrul Justiției și președinte ar trebui să fie un element exterior factorului politic care să garanteze că decizia nu este una exclusiv politică.

𝐏𝐮𝐧𝐜𝐭𝐞 𝐢𝐦𝐩𝐨𝐫𝐭𝐚𝐧𝐭𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐥𝐞𝐠𝐢𝐥𝐞 𝐣𝐮𝐬𝐭𝐢𝐭̦𝐢𝐞𝐢: procedura de numire a procurorilor de rang înalt, trecerea Poliției judiciare în subordinea parchetelor, reforma CSM prin promovarea unei noi modalități de alegere a membrilor.

Î𝐈̂𝐧𝐭𝐚̆𝐫𝐢𝐫𝐞𝐚 𝐚𝐜𝐭𝐢𝐯𝐢𝐭𝐚̆𝐭̦𝐢𝐢 𝐃𝐍𝐀 𝐬̦𝐢 𝐃𝐈𝐈𝐂𝐎𝐓  prin adoptarea unor hotărâri de guvern prin care se suplimentau posturi din aceste parchete. Toate aceste măsuri trebuie susținute financiar, pentru că altfel rămân doar pe hârtie. În cadrul negocierilor din coaliție, am insistat foarte mult ca, pe lângă sumele suplimentare pentru instanțele judecătorești și pentru Înalta Curte de Casație și Justiție, să fie alocate sumele și pentru aceste posturi. 𝐕𝐨𝐦 𝐯𝐞𝐫𝐢𝐟𝐢𝐜𝐚 𝐝𝐚𝐜𝐚̆ 𝐫𝐞𝐜𝐭𝐢𝐟𝐢𝐜𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐚𝐝𝐨𝐩𝐭𝐚𝐭𝐚̆ 𝐚𝐬𝐭𝐚̆𝐳𝐢 𝐝𝐞 𝐠𝐮𝐯𝐞𝐫𝐧 𝐜𝐮𝐩𝐫𝐢𝐧𝐝𝐞 𝐬̦𝐢 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐬𝐮𝐦𝐞.

Am deblocat și am trimis spre avizare 𝐩𝐫𝐨𝐢𝐞𝐜𝐭𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐥𝐞𝐠𝐞 𝐫𝐞𝐟𝐞𝐫𝐢𝐭𝐨𝐫 𝐥𝐚 𝐚𝐯𝐞𝐫𝐭𝐢𝐳𝐨𝐫𝐢𝐢 𝐝𝐞 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐠𝐫𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞, după reluarea dezbaterilor cu societatea civilă și a consultărilor publice.

𝐂𝐨𝐝𝐮𝐥 𝐩𝐞𝐧𝐚𝐥 𝐬̦𝐢 𝐂𝐨𝐝𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐩𝐫𝐨𝐜𝐞𝐝𝐮𝐫𝐚̆ 𝐩𝐞𝐧𝐚𝐥𝐚̆  – dintr-o necesitate reală, aceea de punere în acord a acestora cu deciziile CCR, PSD a deturnat cu totul acest demers și transformase proiectele într-unul care favoriza infractorii. Am grăbit procesul de finalizare a acestor proiecte, sunt în dezbatere publică. Pentru Codul penal, consultarea publică s-a încheiat chiar astăzi. 𝐂𝐨𝐝𝐮𝐥 𝐩𝐞𝐧𝐚𝐥 𝐬̦𝐢 𝐂𝐨𝐝𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐩𝐫𝐨𝐜𝐞𝐝𝐮𝐫𝐚̆ 𝐩𝐞𝐧𝐚𝐥𝐚̆ 𝐭𝐫𝐞𝐛𝐮𝐢𝐞 𝐭𝐫𝐢𝐦𝐢𝐬𝐞 𝐢̂𝐧 𝐩𝐫𝐨𝐜𝐞𝐝𝐮𝐫𝐚 𝐝𝐞 𝐚𝐯𝐢𝐳𝐚𝐫𝐞 𝐬̦𝐢 𝐚𝐩𝐨𝐢 𝐢̂𝐧 𝐏𝐚𝐫𝐥𝐚𝐦𝐞𝐧𝐭.

Când am preluat mandatul, sistemul judiciar era în prag de blocaj. La sfârșitul lui 2020, a trebui să adoptăm o ordonanță de urgență care să amâne intrarea în vigoare a unor reguli nefaste propuse de PSD, ieșite din Comisia Iordache, cum ar fi creșterea numărului de judecători în completurile de apeluri. Sau normele referitoare la pensionarea anticipată a magistraților cu o vechime de 20 de ani, Parlamentul reușind să deblocheze aceste proiecte.

𝐂𝐨𝐧𝐜𝐮𝐫𝐬𝐮𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐈𝐍𝐌 𝐬̦𝐢 𝐝𝐞 𝐢𝐧𝐭𝐫𝐚𝐫𝐞 𝐢̂𝐧 𝐦𝐚𝐠𝐢𝐬𝐭𝐫𝐚𝐭𝐮𝐫𝐚̆ 𝐚𝐮 𝐟𝐨𝐬𝐭 𝐝𝐞𝐛𝐥𝐨𝐜𝐚𝐭𝐞. În octombrie vom avea primele concursuri.

𝐀𝐦 𝐬𝐮𝐩𝐥𝐢𝐦𝐞𝐧𝐭𝐚𝐭, 𝐩𝐫𝐢𝐧 𝐇𝐨𝐭𝐚̆𝐫𝐚̂𝐫𝐞 𝐝𝐞 𝐆𝐮𝐯𝐞𝐫𝐧, 𝐧𝐮𝐦𝐚̆𝐫𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐩𝐨𝐬𝐭𝐮𝐫𝐢 𝐝𝐞 𝐠𝐫𝐞𝐟𝐢𝐞𝐫𝐢, cu încă 200, astfel încât să ajungem la situația în care să existe un raport de 1,5 grefieri la fiecare judecător.

𝐀𝐦 𝐫𝐞𝐮𝐬̦𝐢𝐭 𝐬𝐚̆ 𝐝𝐞𝐛𝐥𝐨𝐜𝐚̆𝐦 𝐩𝐫𝐨𝐢𝐞𝐜𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐫𝐞𝐟𝐞𝐫𝐢𝐭𝐨𝐚𝐫𝐞 𝐥𝐚 𝐝𝐢𝐠𝐢𝐭𝐚𝐥𝐢𝐳𝐚𝐫𝐞.

S-a finalizat caietul de sarcini pentru ECRIS V, un proiect cu o miză foarte mare, și a fost transmis în consultare către principalii beneficiari, CSM și parchete. M-a interesat foarte mult să generalizăm dosarul electronic la nivelul întregii țări, să avem un dosar unic la nivelul tuturor instanțelor judecătorești.

În privința infracțiunilor de mediu: 𝐃𝐍𝐀-𝐮𝐥 𝐩𝐚̆𝐝𝐮𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫, am avut un grup de lucru înființat din luna aprilie și ne îndreptam către o soluție și conturasem liniile generale, și anume ca cercetarea infracțiunilor grave de mediu să fie preluată de DNA, pentru că această componentă de corupție este una importantă.

𝐒𝐭𝐚𝐭𝐮𝐭𝐮𝐥 𝐠𝐫𝐞𝐟𝐢𝐞𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐟𝐢𝐧𝐚𝐥𝐢𝐳𝐚𝐭, purtam ultimele discuții cu CSM privind asistentul magistratului.

𝐏𝐫𝐨𝐢𝐞𝐜𝐭𝐞 𝐝𝐞 𝐢𝐧𝐯𝐞𝐬𝐭𝐢𝐭̦𝐢𝐢 𝐝𝐞𝐛𝐥𝐨𝐜𝐚𝐭𝐞: 𝐂𝐚𝐫𝐭𝐢𝐞𝐫𝐮𝐥 𝐉𝐮𝐬𝐭𝐢𝐭̦𝐢𝐞𝐢, început de ani de zile, era în blocaj în cadrul Primăriei Generale a Capitalei și, împreună cu colegii din USR PLUS, din PNL și cu primarul general, am reușit să îl deblocăm. Este un proiect foarte mare, investiții de aproximativ 400 de milioane de euro,  care trebuie continuat.

𝐀𝐦 𝐩𝐫𝐨𝐦𝐨𝐯𝐚𝐭 𝐬̦𝐢 𝐚𝐝𝐨𝐩𝐭𝐚𝐭 𝐦𝐚𝐢 𝐦𝐮𝐥𝐭𝐞 𝐬𝐭𝐫𝐚𝐭𝐞𝐠𝐢𝐢:

1. Strategia de dezvoltare a sistemului național de probațiune.
2. Strategia Națională privind recuperarea prejudiciilor provenite din infracțiuni. Dincolo de identificarea persoanelor care au săvârșit infracțiuni și tragerea lor la răspundere, ne dorim să recuperăm prejudiciile, să identificăm și să indisponibilizăm aceste bunuri provenite din infracțiuni.
3. Strategia Națională împotriva criminalității organizate.

𝐀𝐦 𝐝𝐞𝐜𝐥𝐚𝐧𝐬̦𝐚𝐭 𝐩𝐫𝐨𝐜𝐞𝐝𝐮𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐝𝐞 𝐧𝐮𝐦𝐢𝐫𝐞 𝐢̂𝐧 𝐟𝐮𝐧𝐜𝐭̦𝐢𝐢𝐥𝐞 𝐝𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐝𝐮𝐜𝐞𝐫𝐞 𝐚 𝐩𝐚𝐫𝐜𝐡𝐞𝐭𝐞𝐥𝐨𝐫. Niște conduceri stabile care au mandat deplin și au întreaga putere, sunt credibile și au sprijinul parchetelor respective, pot duce lucrurile mai departe.

În aceste 8 luni de zile, 𝐚𝐦 𝐨𝐫𝐠𝐚𝐧𝐢𝐳𝐚𝐭 𝐦𝐚𝐢 𝐦𝐮𝐥𝐭𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐜𝐮𝐫𝐬𝐮𝐫𝐢 𝐜𝐨𝐫𝐞𝐜𝐭𝐞 𝐬̦𝐢 𝐭𝐫𝐚𝐧𝐬𝐩𝐚𝐫𝐞𝐧𝐭𝐞 pentru: 1. procurori europeni delegați (două proceduri), 2. Direcția Națională de Probațiune a organizat concursuri în urma cărora au fost selectați 158 de consilieri de probațiune. 3. Am selectat membrul național la Eurojust, prin procedură transparentă și corectă. 4. Am selectat magistratului asistent pentru Italia. 5. Am selectat prin concurs directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor. 6. Au fost scoase la concurs toate cele 32 de posturi de directori de penitenciare, procedură care a fost însă blocată acum. 7. Am propus persoana pentru funcția de judecător în cadrul Tribunalului Uniunii Europene.

Echipa a lucrat continuu, în mod eficient. 𝐋𝐚 𝐌𝐢𝐧𝐢𝐬𝐭𝐞𝐫𝐮𝐥 𝐉𝐮𝐬𝐭𝐢𝐭̦𝐢𝐞𝐢 𝐚 𝐟𝐨𝐬𝐭 𝐮𝐧 𝐦𝐨𝐝𝐞𝐥 𝐝𝐞 𝐛𝐮𝐧𝐚̆ 𝐜𝐨𝐥𝐚𝐛𝐨𝐫𝐚𝐫𝐞 care putea fi extins la nivelul întregului Guvern: o echipă din care au făcut parte și secretari de stat din PNL, din USR PLUS sau fără apartenență politică. O echipă foarte bună cu care am reușit să deblocăm proiecte.

Din păcate, blocajele de natură politică au făcut ca până la acest moment să nu avem pe masa Parlamentului legile justiției. După ce Florin Cîțu va pleca, sper la o deblocare a acestei situații.

Pe viitor, într-un guvern fără premierul Florin Cîțu, negocierea politică trebuie axată și pe capitolul Justiție, 𝐭𝐫𝐞𝐛𝐮𝐢𝐞 𝐜𝐥𝐚𝐫𝐢𝐟𝐢𝐜𝐚𝐭𝐞 𝐭𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐥𝐮𝐜𝐫𝐮𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐬̦𝐢 𝐭𝐫𝐞𝐛𝐮𝐢𝐞 𝐬𝐭𝐚𝐛𝐢𝐥𝐢𝐭 𝐮𝐧 𝐜𝐚𝐥𝐞𝐧𝐝𝐚𝐫 𝐟𝐨𝐚𝐫𝐭𝐞 𝐜𝐥𝐚𝐫 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐫𝐞𝐟𝐨𝐫𝐦𝐞, asumat de către toți miniștrii și de către premier.

𝐑𝐞𝐟𝐨𝐫𝐦𝐞𝐥𝐞 𝐭𝐫𝐞𝐛𝐮𝐢𝐞 𝐟𝐚̆𝐜𝐮𝐭𝐞 𝐩𝐫𝐨𝐟𝐮𝐧𝐝, 𝐧𝐮 𝐝𝐞 𝐟𝐚𝐭̦𝐚𝐝𝐚̆. USR PLUS va lupta pentru acest lucru.”