Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, s-a aflat sâmbătă, 11 noiembrie, la Constanța, încheind astfel o vizită de două zile pe coasta de est a Mării Negre, în Bulgaria și România, cu scopul de a inspecta, în teren, situația de securitate de la Marea Neagră. Geoană a vizitat vineri, 10 noiembrie, Grupul de Luptă Multinațional NATO de la Novo Selo din Bulgaria, unde s-a întâlnit cu premierul Bulgariei și cu ministrul bulgar al apărării. Geoană a subliniat că vizita sa în regiune este un mesaj politic al importanței pe care NATO o oferă zonei Mării Negre și a Dunării.
„Am avut, de asemenea, la Varna o prezentare detaliată din partea conducerii militare a Bulgariei a situației de securitate din zona Mării Negre. Am continuat cu o vizită la Constanța, inclusiv o vizită importantă la Academia Navală «Mircea cel Bătrân» și a altor unități militare de învățământ din zona Constanței și am avut parte și de un briefing făcut de către Marina noastră cu privire la aceleași riscuri de securitate, așa cum le vede aliatul român și, în cazul României, și a joncțiunii între Marea Neagră și Dunăre, o joncțiune tot mai importantă din punct de vedere strategic”, a explicat Mircea Geoană, la briefingul de presă pe care l-a susținut, la sfârșitul zilei, cu jurnaliștii din Constanța.
Zona Mării Negre rămâne punctul central de interes pentru NATO
Concluziile trase de numărul 2 în NATO, la finalul vizitei se referă în special la faptul că zona Mării Negre rămâne de o importanță excepțională pentru Alianța Nord-Atlantică. În acest context, Geoană a ținut să sublinieze și importanța pe care aliații și partenerii din regiune o au pentru NATO, cu referire punctuală la România, Bulgaria, Turcia, Ucraina, Republica Moldova și Georgia.
„Suntem hotărâți să continuăm să investim, împreună cu aliații din zonă, împreună cu restul aliaților și să implementăm planurile de apărare pentru zona de sud, Marea Neagră și Mediterană, pe care liderii noștri le-au adoptat la Vilnius, în urmă cu câteva luni. (…) Deci vom continua să acordăm o importanță deosebită zonei Mării Negre și să luăm toate măsurile pentru a ne apăra interesele, cetățenii și economiile, așa cum este normal, în cazul NATO”, a mai precizat oficialul.
Importanța clarității în evaluarea situației din Deltă
În privința situației de la Dunăre, care a alertat populația mai multor comunități din județul Tulcea, adjunctul lui Jens Stoltenberg a afirmat că, imediat după ce autoritățile române au făcut investigațiile necesare în zonă și au descoperit fragmente de drone care au căzut pe teritoriul țării noastre, la nivelul NATO s-au luat măsuri pentru sporirea siguranței în Dobrogea.
„Comandantul suprem aliat, generalul Cavoli și militarii noștri au luat măsuri de suplimentare a tot ce înseamnă sisteme de supraveghere, sisteme de informații și sisteme antirachetă și sisteme antidronă din această zonă. Salut faptul că aliații, de la cel american, la neerlandez, la aliatul francez au luat imediat măsuri de suplimentare a poliției aeriene pentru această zonă. Dar soluția durabilă este implementarea integrală a planurilor de apărare, care iau în calcul inclusiv acest tip de incidente”, a mai spus Mircea Geoană.
Planurile de apărare despre care vorbește secretarul general adjunct al NATO prevăd integrarea nu doar a structurilor tradiționale de apărare, ci au în vedere o sferă care să aducă laolaltă capabilitățile tereste, navale și aeriene cu noile tehnologii în materie de apărare cibernetică și spațială, ca parte din aceeași logică de apărare și descurajare.
„Vom integra tot ce înseamnă domeniu militar, inclusiv cele mai noi, ciberneticul și spațialul în tot ceea ce facem din punct de vedere al recunoașterii, culegerii de informații și acțiuni de descurajare și apărare specifice”, a dat asigurări Geoană.
Secretarul general adjunct al NATO a mai ținut să sublinieze ferm necesitatea de a discerne între ceea ce reprezintă un accident sau un incident și un act deliberat comis împotriva teritoriului unui stat NATO. Indiferent de natura a ceea ce se întâmplă dincolo de granița de est a alianței, spune Geoană, decidenții de la nivel înalt au capacitatea de a gestiona situația. Totuși, Mircea Geoană a dorit să reitereze faptul că probabilitatea ca Federația Rusă să îndrepte vreun tip de atac spre teritoriul unui stat membru NATO, în acest moment, este aproape 100% exclusă.
România suferă de pe urma colectării dividendelor păcii
În ceea ce privește înzestrarea armatei, adjunctul lui Jens Stoltenberg și-a exprimat speranța ca România, la fel ca și alte state afectate de lungi decenii de subinvestiții în domeniul apărării, să recupereze cât mai rapid și cât mai inteligent deficitele de care suferă, atât în materie de tehnică, dar și a resursei umane.
„România a fost afectată de ceea ce numim în jargon internațional colectarea dividendelor păcii, pentru că după, terminarea Războiului Rece, riscurile de securitate în Europa păreau să fie minime sau total absente și atunci, având riscuri de securitate mai mici, am avut și cheltuieli de apărare mai mici. Acum suntem în situația să realizăm că războiul este posibil în Europa, că riscurile abundă din foarte multe direcții și este momentul să reinvestim în apărare și securitate națională.
Acest fapt, evident, nu poate recupera, pe termen scurt, lucruri care nu s-au făcut de decenii; este valabil pentru România și este valabil pentru alte țări aliate, în principal europene. Deci suntem într-o fază accelerată de a recupera ceea ce nu am făcut la timpul potrivit. Este foarte important s-o facem cu cap și de aceea NATO este foarte util pentru țările aliate pentru a fi siguri că investesc țările aliate, inclusiv țara noastră, România, dar într-o manieră care să aibă sens”, a transmis Geoană.
Prin manieră care să aibă sens, secretarul general adjunct al NATO înțelege prioritizarea eficientă a investițiilor făcute în apărare, raportate la necesitățile reale ale fiecărui stat. De aceea, mai spune Mircea Geoană, reprezentanții Alianței își dedică eforturile consilierii statelor în privința cheltuirii procentului alocat de fiecare din PiB pentru dotările forțelor armate.
Înaltul oficial NATO s-a referit în briefing și la necesitatea pe care România o are pentru investițiile în infrastructură civilă și care să vină în completarea cheltuielilor făcute pentru înzestrarea militară. În acest sens, mai spune Mircea Geoană, NATO lucrează îndeaproape cu Uniunea Europeană pentru a se asigura că nevoile de reabilitare și construcție de la zero a elementelor de infrastructură civilă, precum autostrăzi sau poduri, nu inteferează, la nivel de bugete naționale, cu prioritățile setate pentru îmbunătățirea sistemelor de apărare.
Elefantul din cameră
Întrebat de jurnaliști dacă ia în calcul o eventuală candidatură la alegerile prezidențiale din 2024, Mircea Geoană a răspuns elegant:
„Am o treabă de făcut la NATO, mi-o fac până în ultima secundă a mandatului meu, cu seriozitate, cred eu cu rezultate foarte, foarte bune, iar în clipa în care voi termina mandatul la NATO putem să vorbim despre orice altceva, dar în clipa de față, principala și singura mea preocupare este să îmi fac datoria la NATO”, a conchis Mircea Geoană, al cărui mandat curent pe funcția de secretar general adjunct s-ar încheia în octombrie, anul viitor.
Be the first to comment