Cu doar 600 de mii de lei primăria din Cernavodă a deschis două șantiere ample pentru reparații mari în două cartiere unde s-au prăbușit malurile de pământ cu tot cu strada de deasupra lor. Raportat la genul asta de lucrări (care include consolidarea terenului în zonă, turnarea unor ziduri groase beton, refacerea infrastructurii stradale, covoarele asflatice, etc) suma nu e deloc mare, însă edilii din Cernavodă au arătat că te poți descurca să-ți repari lucrurile în propria “ogradă” și fără sume astronomice. De unde a pornit povestea asta?
Ultimele zăpezi și furtuna cu viscol de cod portocaliu de la începutul lunii martie au lăsat în urmă pagube și efecte care au acționat ca o bombă cu efect întârziat. După ce a trecut urgia, nămeții abundenți s-au topit odată cu sosirea zilelor neobișnuit de calde. Apa provenită din zăpada de pe dealuri s-a infiltrat în straturile adânci ale solului, iar când îmbibarea a fost maximă, pământul a luat-o la vale dintr-o dată, fără niciun avertisment. S-a întâmplat în două locuri aproape simultan: pe strada Răzoarelor și pe Pictor Grigorescu. Au căzut malurile de pământ cu totul, și-au luat cu ele și străzile de sus.
Primăria din Cernavodă a căutat soluții de urgență pentru repararea celor două tronsoane de stradă prăbușită, pentru că nu e genul de lucrare cu care să te-ntinzi prea mult. Edilii au vrut să scape de durata mare de timp pe care o presupune organizarea unor licitații, termenele de contestare a acestora și tărăgănarea acțiunilor propriu-zise de reparare a zidurilor prăbușite. Soluția legală aleasă a fost să folosească srl-ul Consiliului Local, “Gospodăria Comunală”.
Primarul Liviu Negoiță a fost la Prefectură, a reușit să obțină banii – 620 de mii pentru cele două străzi – și acum șantierul e-n plină desfășurare. Când am ajuns la fața locului pe strada Răzoarelor, două mașini uriașe își făceau loc s-ajungă cât mai aproape de locul unde trebuia turnat betonul. Cifa imensă de 4o de tone a fost dirijată la o distanță de siguranță mai mare de zona lucrării pentru ca terenul s-o poată ține în siguranță, iar autopompa care urmă să bage betonul in cofraje a fost calată cât mai departe de șantier.
Desfășurarea de forțe este impresionantă: pe o stradă îngustă, lângă un zid făcut din cofraje de lemn, s-au înghesuit două mașini mastodont, mai multe echipe de muncitori, oameni care dirijau vehciulele și angajați în salopete portocalii pregătiți să manipuleze conducta uriașă de ciment la locul potrivit. Iar locul potrivit este destul de-ngust, între doi pereți de lemn care dau forma viitorului perete de ciment.
Robert Dumitrescu este șeful de șantier pe strada Răzoare și l-am găsit dirijand toate operațiunile, la fața locului.
“Cam 60% din lucrare e gata. Ce-a fost mai greu s-a terminat, iar acum începem turnarea betonului la ultimul tronson al peretului de ciment” spune Robert Dumitrescu.
Zidurile de sprijin care s-au prăbușit pe cele două străzi au căzut pentru că la rândul lor nu prea au avut “sprijin”. Adică o fundație care să le țină în picioare iar ele la rândul lor să sprijine malurile de pământ ca să nu cadă peste casele oamenilor. Administrația de-acum din Cernavodă n-a repetat greșeala înaintașilor: celor două ziduri li s-a făcut o fundație solidă care să le asigure stabilitatea necesară pentru a ține malurile de pământ în loc.
Studiul derulat de experții chemați de la Bucureșți i-au ajutat pe edilii din Cernavodă să proiecteze soluția Primăriei: fundația zidurilor de pe cele două străzi va sta pe niște piloni, pentru că o fundaţie care este susţinută de piloni înfipţi adânc în sol nu este afectată de tasări. Solul de suprafaţă din Cernavodă este moale, instabil, poros şi uşor. În pământ la adâncimi medii şi mari există un sol care nu s-a mai mişcat de acolo de mii de ani. Este tare, anorganic şi în general lipsit de apă. Pilonii vor transfera greutatea zidului de sprijin în acest sol foarte stabil, făcându-i fundaţia foarte stabilă. Iar transferul de greutate se va face pe întreg grupul de piloni. În acest fel se va pune capăt definitiv temerilor oamenilor că malul de pământ ar putea veni din nou peste casele lor.
“După ce terminăm zidurile refacem și stradă. Desfacem de tot șoseaua veche și-i refacem infrastructura ca să nu mai existe probleme. Apoi pe băieți îi mutăm pe strada Pictor Grigorescu că știu ce au de făcut; în urma lor vin alții care vor reface carosabilul” spune primarul Liviu Negoiță.
Primăria Cernavodă reduce cheltuielile cu ajutor unei sere în regie proprie
Lucrările luate în antrepriză proprie, sau “în regie proprie” cum li se mai spue economisesc mulți bani pentru oraș. Primăria din Cernavodă și-a făcut un obicei din a caută soluții care să-i economisească fondurile cât mai mult, iar cea mai nouă inițiativă este cea cu serele de flori. Denumită generic de către presă “afacerea panseluța” , înfrumusețarea orașelor cu flori cumpărate pe sume exorbitante a păgubit enorm bugetele orașelor.
În paranteză fie spus, primăria sectorului 1 din București a plătit 17 milioane de euro pe florile din parcuri. Primăria Cernavodă a hotărât să nu mai cheltuie an de an banii pe plante ornamentale “de import” din alte județe de la diverși producători și să mai bine să-și crească singură propriile plante. Așa s-a născut ideea serelor proprii care să dea localității tot ce-i trebuie în materie de decorațiuni urbane vii.
“Florile astea sunt foarte scumpe – numai noi știm cât: dai o grămadă de bani pentru câteva luni de zile, și am zis “dom’le, mai bine le producem noi, va fi plin orașul cu florile produse la noi în sere și de ce nu să nu comercializam și-n celelalte orașe de lângă noi ?” spune Liviu Negoiță
Serele primăriei din Cernavoda reprezintă un proiect ambițios prin care municipalitatea împușcă trei iepuri dintr-o lovitură: face economii la panseluțele pe care le plantează în oraș, crează locuri de muncă pentru localnici și poate să vândă și altor localități la prețuri mici, de producător. Gabriela Ionel este director la Gospodăria Comunală din Cernavodă și ne-a explicat cât de-ntinse sunt serele ridicate în timp record de Primărie. Sunt 4 module, de 4 tronsoane de sere care-nsumează 2400 mp, în medie 600 mp pe fiecare tronson.
“După cum vedeți avem și producție proprie și suntem foarte mândri de ele pentru c-am început să mergem și prin oraș să plantăm din producția noastră proprie. Ne-am chinuit cu ele un pic pentru că plantele au fost în celelalte sere mai vechi, și le-am strâns. Acum le-am extins aici, le îmbunătățim cât putem cu pământ vegetal nou… Aici, în zona asta de seră florile sunt plantate în ghivece, pe aceste mese; în serele celelalte vor fi plantate pe sol direct” ne arată Gabriela Ion.
Întreaga suprafață a serelor e acoperită cu folie triplustratificată. Este termică, rezistă la ultraviolete, are un strat exterior anti-praf și prezintă transparență 90%. În plus, la interior are un strat anti-condens și o durată de viață de 72 de luni (6 ani). Proprietățile izolatoare ale acestei folii vor face astfel încât căldura din seră să nu aibă pierderi semnificative.
“Avem de gând să vindem plante produse aici și-n celelalte localități limitrofe Cernavodei tot așa, pentru primarii. În afară de faptul că dorim să ne înfrumusețăm orașul cu florile produse la noi, o să dăm și celorlalți care-și doresc… de ce nu ? Mai facem un ban” zice primarul Cernavodei, zâmbind.
Am mai reținut că edilii de la Cernavodă vor ca tot ceea ce se va produce în serele lor să fie cât mai natural. Nu sunt prieteni cu ideea de fertilizatori chimici sau cu alți aditivi pentru producția de masă. Vor încerca să-și facă toată producția cât mai naturală, plecând de la flori până la producția de legume.
Be the first to comment