În urma monitorizărilor efectuate de ONG Mare Nostrum pe 1.5% din suprafața totală a plajelor românești, au fost identificate 12.278 deșeuri, cu 6.000 elemente mai puțin decât în luna octombrie a anului trecut. Și de această dată, cel mai întâlnit tip de deșeu a fost mucul de țigară. La capitolul curățenie, sectorul din Constanța a fost cel mai murdar, iar cel din Costinești cel mai curat. În perioada 2014-2018, ONG Mare Nostrum a identificat și eliminat peste 76.000 de deșeuri în monitorizările efectuate pe porțiunile de plajă de pe litoralul românesc.
ONG Mare Nostrum a monitorizat 8 sectoare de plajă, suprafață care însumează 41.547 m2 , adică 1.50% din totalul suprafețelor de plajă de pe litoralul românesc. A fost înregistrată o cantitate de 12 278 deșeuri, cu 6.000 de elemente mai puțin decât cele înregistrate în sesiunea octombrie 2017 De asemenea, cel mai murdar sector de plajă a fost în Constanța, fiind urmat de cel din Năvodari și Saturn. Cele mai curate sectoare monitorizate în luna aprilie au fost Costinești și Corbu.
La nivel de Constanța, din cele 4.047 elemente înregistrate, 3.710 deșeuri fac parte din categoria materialelor polimerice artificiale, iar 3.403 elemente sunt mucuri de țigară. De altfel, mucurile de țigară au fost de 4 ori mai multe decat cele înregistrate în luna octombrie 2017. Restul elementelor identificate aparțin categoriilor cauciuc, haine/textile, hârtie/carton, lemn prelucrat, metal, sticlă/ceramică.
Ce tip de deșeuri predomină pe plajele românești?
Chiar dacă sesiunea din aprilie 2018 a relevat o cantitate mai mică de deșeuri pe plajele de pe litoralul românesc, topul acestora a rămas neschimbat față de etapele anterioare de monitorizare. Materialul polimeric artificial a predominat și în această sesiune. Cele mai multe dintre acestea au fost înregistrate pe sectorul din Năvodari (peste 2.000), fiind urmat de sectorul din Constanța, zona Universitate și cel din Mamaia Nord.
Dintre deșeurile din material polimeric artificial, mucurile de țigară ocupă primul loc. Cele mai multe mucuri de țigară au fost înregistrate pe sectorul din Constanța, acesta fiind urmat de sectoarele din Năvodari, Vama Veche și Saturn. Următoarele locuri la capitolul deșeuri sunt ocupate de paiele și bețele pentru amestecat, capacele ce provin de la sticlele de băuturi, dar și pungile, pet-urile, bețele de acadea și cele de înghețată, spumă/burete, ambalajele din plastic, etc.Sticla/ceramica și metalul urmează în clasamentul celor mai întâlnite deșeuri, după deșeurile din material polimeric artificial.
Ce aruncă turiștii pe plajă?
În această sesiune, deșeurile ”inedite”, dar la fel de nedorite ca și celelalte au existat. Cele mai multe au fost seringi, sticle de medicamente, scutece, tampoane, lenjerie intimă și chiar un frigider, ”uitat” pe plaja de la Corbu, aproape de apă. Șlapii/papucii și diferite tipuri de textile au împânzit anumite sectoare de plajă:
”Dincolo de faptul poluează, aceste tipuri de deșeuri sunt fix ceea ce nu își dorește nimeni să vadă pe plajă. Nu înțelegem acest paradox: nimeni nu vrea să vadă gunoaie pe plajă și cu toate astea, noi găsim în fiecare an, în aprilie și în octombrie, cantități însemnate de deșeuri. Mai mult decât atât, cum ar fi să vii la plajă , să te așezi pe nisip și să găsești un scutec sau un slip, ”uitate” de un turist? Fix lângă tine! Nouă nu ne-ar plăcea, sinceri să fim. Dar vedem că se practică. Dincolo de responsabilitatea autorităților pe această linie, NOI suntem cei care trebuie să fie responsabili. Ne gândim chiar la o campanie, în care să îi premiem pe toți cei pe care îi surprindem cu gunoaie lângă ei: îi premiem cu unul din deșeurile găsite pe plajă în sesiunea de monitorizare. Slavă Domnului, avem destule!”, spune Mihaela Cândea Mirea, director executiv al ONG Mare Nostrum.
Câte kilograme de deșeuri au fost eliminate de pe plajele românești?
Deșeurile eliminate în această sesiune au însumat 375 kg, iar cele mai multe au fost înregistrate pe sectorul din Năvodari (224,5 kg), din care 150 kg au reprezentat deșeuri provenite de la materialele de construcții, abandonate pe plajă. Acesta a fost urmat de sectorul din Mamaia (81,25 kg), pe când la polul opus, cele mai mici cantități au fost pe sectorul din Constanța (4,2 kg) și Corbu (5,2 kg).
Ce este de făcut?
Odată cu acest raport, ONG Mare Nostrum propune și un set de măsuri, în ideea de a reduce cantitatea de deșeuri de pe plajele românești.
● Educarea publicului cu privire la prelucrarea materialelor reciclabile și conștientizarea necesității unor practici de cumpărare durabile
● Reducerea utilizării ambalajelor din plastic, a sacilor sau pungilor de cumpărături
● Instalarea de coșuri de gunoi pentru colectarea selectivă pe toate sectoarele de plajă
● Crearea și implementarea unui plan de acțiune pentru reducerea deșeurilor marine
● Monitorizarea adecvată a construcțiilor din zona plajelor
● Aplicarea de sancțiuni acolo unde au fost încălcate regulamentele sau legile
„E timpul să nu mai arătăm cu degetul înspre unul și înspre altul, în timp ce noi producem munți de gunoaie pe plajă. În primul rând, responsabilitatea este a aceluia care aduce gunoiul pe plajă. Cum îl aduce, așa îl și ia, chiar dacă are coș de gunoi pe plajă, chiar dacă nu. Mai mult, autoritățile trebuie să pună în aplicare sistemul de amenzi atât pentru public, cât și pentru firme, singurul care este cu adevărat eficient. Educația are limitele ei, în timp ce amenzile îi pot potoli pe cei care s-au obișnuit ca nisipul și plaja să fie toaleta lor. Nu spunem că această problemă nu există la alții. Chiar acum o săptămână, reprezentanții unui ONG similar din Tenerife ne spuneau ce scot din ocean sute de cauciucuri, obiecte mari de metal, saci care cântăresc tone-plini cu deșeuri. Dar haideți să facem noi ceva și să nu mai stăm impasibili, în speranța că strâng alții după noi. Ține de cei 7 ani de acasă- să arunci gunoiul la coș”,completează Mihaela Cândea Mirea.
Bine de știut
În perioada 2014 – 2018, ONG Mare Nostrum a identificat și eliminat peste 76 000 de deșeuri. Deșeurile marine reprezintă una din cele mai grave probleme ce afectează mediul marin, împreună cu schimbarea climatică și pierderea biodiversității. Conform Secretariatului Convenției privind Diversitatea Biologică și Comitetului Consultativ Științific, 817 de specii au fost afectate de deșeuri marine, în special plastic, din care mai mult de 15% sunt specii incluse pe Listele Roșii IUCN.
Deșeurile medicale, seringile, sticla și alte obiecte ascuțite reprezintă un pericol pentru oameni, întrucât înotătorii, scafandrii se pot încurca sau răni în acestea. Deșeuri precum scutecele utilizate, absorbante/tampoane sau prezervativele degradează calitatea apei pentru scăldat și pot prezenta un risc pentru sănătatea umană, dar și a faunei marine.
Be the first to comment