Temperaturile înregistrate în această iarnă ne arată că expresia „ger de crapă pietrele” nu mai este atât de actuală pentru lunile reci din România. Acestă Bobotează va rămâne în memorie ca una dintre cele mai călduroase din istorie, când termometrele au indicat temperaturi-record nu doar în țara noastră ci și în Europa. Problema pe care şi-o pun specialiştii este legată de modul în care animalele noastre se vor adapta la fluctuaţiile de temperatură din timpul iernii. L-am întrebat pe Adrian Bîlbă, directorul de la Delfinariu, cum fac față animalele din Microrezervaţie, acestor schimbări climatice.
“Noi avem o mulțime de animale, din fericire, adaptate acestor condiții; sunt animale de zonă temperată, adaptate să trăiască într-un climat variabil și acum se bucură de-o iarnă mai blândă. Raţele de exemplu, găsesc un ochi de apă unde să se hrănească. Noi în mod obișnuit aveam trei patru sute de raţe care veneau în Microrezervaţie, din zona limitrofă a Constanței care îngheța. Veneau la noi și le-ngrijeam cu mâncare cu ajutorul publicului vizitator, însă anul ăsta n-a mai fost nevoie. Lacul Tăbăcarie a înghețat într-o foarte mică măsură și au venit doar câteva zeci de păsări. Ele sunt într-un comportament normal de formare a perechilor, nu sunt într-o situație de restriște, motiv pentru care nu e cazul să intervenim pentru hrănirea lor. Le lăsăm să se comporte natural” spune directorul Adrian Bîlbă.
Un studiu întocmit de specialiști români arată că în secolul trecut o singură iarnă din 15 era “călduroasă”. În secolul actual (începând deci din 1999) situația s-a schimbat radical: mai mult de jumătate dintre ierni au fost calde. Asta nu-i împiedică pe biologii de la Microrezervaţie să-și ia măsurile cele mai bune din timp, stând cu ochii pe calendar. Pentru că se știe: în Dobrogea cel puțin, vremea se poate schimba atât de brusc de la o extrem la alta, încât să nu mai mire pe nimeni.
Din nou Adrian Bîlbă: “Noi luăm în fiecare iarnă măsuri preventive care înseamnă blocarea laturii dinspre Nord și Est cu vânt dominant, laturile mai deschise. Le blocăm cu niște panouri protectoare. Din păcate pentru vizitatori, scade puțin atractivitatea amplasamentului cu animale, atunci când avem panouri protectoare, rămânând să fie văzute animalele doar dintr-o anumită zona. Dar, pentru binele lor, o facem la-nceputul fiecărei ierni. Deocamdată n-a fost nevoie, pentru că n-a fost vreun mare viscol sau vreun mare frig chiar dacă am avut recent un vânt destul de rece, însă, cine știe? E posibil că după această încălzire de februarie – pentru că așteptăm o încălzire bruscă la începutul lui februarie – să avem un episod rece și vântos ceea ce ne justifică astfel de măsuri de protecție.”
Incă de la începutul anilor `90 meteorologii atrăgeau atenţia asupra schimbărilor climatice care vor urma, pe toată planeta. Se vorbea de efecte exploatării resurselor, dar şi de influenţa industriei. În timp, zone cât mai vaste au început să aibă un comportament cât mai ciudat din punct de vedere meteorologic. În România, atenţia specialiştilor a fost captată şi ea în ultimii 20 de ani de vremea tot mai schimbătoare: ierni din ce în ce mai calde şi veri cu temperaturi caniculare.
“Sunt alternanțe importante în zona temperată care, atenție ! încep să se estompeze, să se reducă. Dacă noi aveam variația anuală medie de 60 de grade (de la +40 la -20 de grade iarna, că mai era și vântul care contribuia) ei bine acum iernile vor avea tendința să fie tot mai blânde și mai umede; cauzalitatea încălzirii globale se simte și la noi. Sunt foarte multe elemente care țin de această încălzire globală, în principal tăierea pădurilor. Vreau s-aduc acest subiect în atenția celor care pot influența acest lucru fiindcă cel mai important plămân al planetei suferă, așa cum marea suferă prin acidifiere – distrugerea coralilor. Asta este motivul pentru care ni se-ncălzește planeta” ne explică directorul Microrezervaţiei de la Delfinariu, Adrian Bîlbă.
Practic în această iarnă vremea a fost total diferită faţă de mulţi ani în urmă. Căldurile i-au pus pe gânduri pe biologi pentru că în prima lună de iarnă, mai ales în zona de sud, temperaturile sub zero grade au fost aproape inexistente.
“Este o iarnă blândă, însă fiind puțin anormală va duce probabil la niște schimbări în biologia sectorului vegetal, în special la plantele cu flori și cele cu fructe (arborii, în mod particular) care riscă înmugurirea înainte de un nou îngheț prin martie, consecință fiind o recolta mai scăzută de fructe, probabil vara viitoare”, explică dr. Adrian Bîlbă.
Așadar vremea ne da peste cap toate socotelile vechi și-i face și pe cercetători să fie confuzi. Britanicii de exemplu au declarat că peste 15 ani, pe jumătate de continent iernile vor fi foarte geroase, și că ne-așteaptă o mini-era glaciară. Peste doar 15 ani. Nici vorba de așa ceva, susțin oficialii agenției europene de mediu care prevăd o schimbare de climă în cealaltă direcție, a încălzirii vremii.
Ți-a plăcut acest articol? Te invităm pe noul Portal de Știri de Turism – GoNext.ro – Vacanțele Speciale Merită Povestite
Be the first to comment