Constănțenii o cunosc pe Oana Calusa în calitate de jurnalist. În urmă cu 15 ani scria anchete și reportaje pentru ziare precum Ziua de Constanța. Acum Oana locuiește cu familia în Glasgow, Marea Britanie, dar pasiunea ei a rămas tot scrisul.
Oana Calusa își va lansa joi, 14 iulie, 2016, orele 17:00, la Muzeul de Artă din Constanța, volumul #iubire.
Debutând ca poetă cu volumul de poezii „Monolog despre firul de iarbă“, Oana Calusa face, odată cu #iubire, trecerea către proză. Autoarea a ales să transpună în plan literar tipologii din societatea românească actuală, personajele cărții putând fi ușor transferate din spațiul narativ în cel real. Romanul dezvoltă drama interioara a actanțior principali și secundari, care se află în imposibilitatea de a-și trăi frumos viața, lovindu-se de prejudecățile și nepăsarea semenilor, într-o societate bolnavă. Inevitabil, iubirea este singura salvare a acestor personaje blocate parcă de ignoranța, răutatea și meschinăria celor din jur.
Volumul de proză #iubire este o carte despre credință, iubire, oameni, viață, în general…, ratarea eului și salvarea prin iubire.
Inspirându-se parcă din trăirile fiecăruia dintre noi, dar și din ale sale, autoarea mărturisește aproape filosofic, neuitând să ne îndemne către iubire, esența existențială universală: „Din neant venim şi spre neant ne îndreptăm, dar, atât cât poposim prin viaţă, să nu uităm să iubim. Căci din iubire şi întru iubire suntem plămădiţi. Nimic e tot şi totul e nimic fără iubire”.
Scriitorul Ion Coja, despre carte: „Oana însă are conștiința limpede că lumea din care se trage proza ei lipsește din geografia literaturii noastre și scrie pentru a afirma dreptul acestei lumi de a ajunge la sufletul nostru. Precum și obligația noastră de a ne apropia de această lume, de a ne-o apropia… Nu-i veselă această lume, descrisă de autoare cu strângere de inimă, cu gravitatea unui copil îmbătrânit de viață înainte de vreme… Te face, ca cititor, să te simți aproape vinovat că viața ne obligă să trecem neștiutori pe lângă dramele care colorează în gri copilăria atâtor copii…”
Be the first to comment