Consiliul Județean Constanța, prin Muzeul de Artă Populară, organizează în perioada iulie-august o expoziție intitulată „Dobrogea – Multiculturalitate etnică”. Expoziția prezintă piese din colecția muzeului și își propune să ofere o imagine de ansamblu asupra diversității culturale din regiunea Dobrogea.
De secole, românii, aromânii (românii balcanici), turcii, tătarii, grecii, rușii lipoveni, ucrainenii, bulgarii, armenii și albanezii au reprezentat modelul de conviețuire etnică. Fiecare populație are propriul său costum distinct sau textile elaborate, care sunt adevărate mărci identitare. Printre obiectele care definesc locuința tradițională a românilor dobrogeni se numără scoarța de perete, ștergarele de mari dimensiuni, țesute din borangic și bumbac, precum și pernele din lână.
Costumul românesc dobrogean este ilustrat prin două costume, unul pentru femei și unul pentru bărbați, originare din Oltina (județul Constanța). Costumul femeiesc se remarcă prin cămașa cu platcă („căptuf”), șorțul („pistelca” sau „șorț”) și marama, un material special țesut din borangic, care se purta doar în zile de sărbătoare. Costumul bărbaților dobrogeni are o structură unitară, formată din trei piese principale: cămașa, pantalonii și brâul. În Dobrogea, brâul se țesea astfel încât să aibă „cinci coți” lungime și era ales cu grijă. În sezonul rece, peste cămașă, bărbații purtau „zăbunul”.
Costumul femeilor bulgare se evidențiază prin unele piese care se regăsesc și în portul românesc. Un astfel de element este „prestilka” (șorțul sau catrința), similar cu „pistelca” românească. La acestea se adaugă o rochie din lână, o cămașă lungă din bumbac, un brâu din metal specific întregului spațiu balcanic și o salbă de bani, care era direct legată de situația materială a purtătoarei. Costumul bărbaților bulgari prezintă similitudini cu cel al românilor, fiind format dintr-o cămașă, pantaloni, brâu și ilic, acesta din urmă fiind decorat cu găitane din lână.
Costumul femeiesc aromânesc se caracterizează prin rochia din catifea („fustani di catife”), decorată cu găitane aurii, vesta cu mâneci („mintanu di catife”) și basmaua din cașmir („vlașcă”), ornamentată cu pasmanterii, mărgele și paiete. În portul de sărbătoare al bărbaților aromâni se regăsesc piese precum cămașa din bumbac, fustanela din lână, pantalonii („cioariț”), vesta de dimie („giumidani”), ciorapii împletiți din lână și fir metalic („părpodzi”), la care se adaugă unele podoabe lucrate de meșteri pricepuți din Peninsula Balcanică.
Rochia armeană expusă a fost lucrată în ultimii ani ai secolului al XIX-lea, într-un atelier din Cezareea (astăzi în Turcia), folosind materiale prețioase precum mătasea sau firul metalic.
Costumul turcoaicelor este compus dintr-o cămașă („anteri” sau „gömlek”), o fermenea („fermene”), pantaloni din mătase, un batic („crep”) și papuci. Cea mai importantă piesă a acestui costum este fermeneaua, care datează din perioada fanariotă și a fost realizată în primii ani ai secolului al XIX-lea într-un atelier din Turcia. Tot dintr-un atelier turcesc provine și rochia de mireasă („gelin entari”), din catifea albastră, brodată opulent cu fir metalic auriu și paiete. Costumul bărbaților turci evidențiază fesul din catifea, cămașa, pantalonii, brâul („kușak”) din mătase și haina („ceket”), veche de peste un secol și brodată cu găitane aurii.
Prezența în portul turcilor dobrogeni a unor piese de costum lucrate cu găitane, șnur sau fir metalic atestă existența unor ateliere urbane în care au activat meșteri specializați în realizarea tehnicilor broderiei otomane.
Piesele de bază ale portului credincioșilor ortodocși de rit vechi (ruși lipoveni) sunt similare cu cele din regiunile centrale ale Rusiei, locul de origine al acestei etnii. Costumul femeiesc constă în principal în piese realizate din materiale industriale: fusta („iubka”), bluza („cofta”), boneta („kichka”) – simbol al femeii căsătorite, peste care se poartă baticul cu terminații în trei colțuri („casiak”), reprezentând Sfânta Treime. O piesă de mare importanță (purtată atât de femei, cât și de bărbați) este „poias”-ul (brâul), țesut sau împletit din lână colorată, îngust, cu ciucuri mari la capete și lung de aproximativ doi metri.
În cadrul expoziției, ucrainenii sunt reprezentați prin imaginea unui cazac redată pe o veche ștergar brodat în cruci, prezentată alături de o valoroasă icoană pe lemn pictată în secolul al XIX-lea.
Etnicii greci sunt reprezentați printr-un costum de femeie provenit din satul Izvoarele (județul Tulcea), realizat în jurul anului 1950 și alcătuit din următoarele piese: cămașa („pucamsu”), rochia („fustan”), bluza din catifea, șorțul („plaștirka”), basmaua („barej”), papucii („terlichea”). Pentru portul bărbaților greci a fost expus un ilic din stofă, realizat în jurul anului 1950, iar pentru cel al albanezilor un fes din catifea din aceeași perioadă.
Vă invităm să descoperiți frumusețea și bogăția acestor piese tradiționale din patrimoniul muzeului, provenite de la comunitățile care alcătuiesc frumoasa noastră Dobrogea.
Be the first to comment