De ani buni părinţii „cofinanţează” sistemul de învăţământ românesc cu milioane de euro. Un calcul simplu ne-arată că numai din fondul clasei şi al şcolii în sistem intră aproximativ 70 de milioane de euro anual, în condiţiile în care în preuniversitar sunt circa 3 milioane de elevi şi fiecare contribuie cu cel puţin 100 de lei. Aceşti bani se cheltuiesc nu doar pentru banalele consumabile (hârtie igenică, săpun, detergent, coli, dosare, markere, cretă, burete, toner pentru imprimantă), dar şi pentru renovarea şi dotarea claselor cu table, bănci, videoproiectoare, calculatoare, parchet, dulapuri sau cuiere.
Cernavodă este orașul care a gasit solutia ca să iasă din acest cerc vicios: un parteneriat multiplu intre primarie, parinti si sponsori din localitate. Părinții s-au unit într-o Asociație pe plan local devenind o placă turnantă și mediator în același timp între ceilalți doi “grei” ai orașului: comunitatea economică (reprezentată prim firmele-sponsor) și Municipalitate. Banii colectați în acest sistem organizat de la Primărie și de la agenții economici au dotat școlile locale cu aparatură de fizică performanță și truse de lucru în laborator.
Elevii, motivați să învețe mai bine
Dana Doviţoiu este profesor de fizică la liceul Anghel Saligny din Cernavodă și spune că toate achizițiile sunt de ultima generație.
“În această clasă, în primul rând sunt dotările specifice începând de la: balanțe, truse de electromagnetism, truse de mecanică, de termodinamică, deci cam tot ce ne trebuie și în cantitate suficientă astfel încât să putem să lucrăm la fiecare masă, deocamdată nu la fiecare copil, dar la fiecare masă cu câte o trusă, un kit special pentru fiecare. Dotările sunt mai mult decât ok, sunt suficiente și de ultimă generație, mai nou am primit și niște aparate de proiecție, niște lămpi specializate, deci putem face și lecții pe internet, avem și wireless aici din câte am înțeles, deci dotarea este absolut extraordinară” ne-a explicat profesoara Dana Dovițoiu.
Banii pe care statul îi alocă școlilor n-au fost niciodată suficienți, iar părintii care înțelegeau că școală este o problemă a comunitătii și voiau să o finanțeze școală nu știau cum o pot face în mod legal. Aici a intervenit Comitetul de Părinți. Am stat de vorba cu Lucia Miron, președintele Asociației de Părinti din Cernavodă, care ne-a spus că Primăria, părinții și cu sponsorii n-au lucrat la întâmplare. Banii și dotările au fost mai întâi planuri bine conturate pe hârtie, și după ce calculele au fost definitivate oamenii au trecut la treabă, pe principiul “măsori de câteva ori, și apoi tai o singură data”. În Școală nr 3 din Cernavodă, au fost inaugurate două laboratoare de științe.
“Am inaugurat laboratorul de științe, anul trecut, odată cu deschiderea anului școlar, și cel de-al doilea laborator, laboratorul de fonetică, pe care l-am inaugurat luni, pe unsprezece septembrie, după serbarea de deschidere a anului școlar. Ocup această funcție, de președintă a Asociației de părinți de doi ani, mi-am dorit din suflet să fac ceva pentru copii și am conceput un proiect, pe care l-am intitulat sugestiv: “Ne mândrim cu școala noastră”, pe care l-am pus pe hârtie, l-am gândit, în spatele lui am pus toate ofertele necesare: ofertă curățenie, mobilă, materiale” spune Lucia Miron, președintele Asociației de Părinți din Cernavodă.
“Școala 1 este super modernizată, Școala 3 încă mai are nevoie de reparații, asta fiind cea mai veche. Se investește foarte mult în învățământ și sănătate, în Cernavodă. Într-adevăr, cele două laboratoare au fost primite și bineînțeles cu sprijinul asociației de părinți, noi am finanțat și toată lumea este super mulțumită și cred că este la alt nivel” ne explică Cîrjali Şerif, viceprimarul orașului Cernavodă.
În prezent, finanţarea sistemului de învăţământ merge pe principiul potrivit căruia banii urmează elevul. Asta înseamnă că şcolile primesc bani în funcţie de numărul de elevi pe care îl au. An de an se stabileşte un cost per elev în funcţie de mai multe criterii: nivel de învăţământ, filieră, profil, specializare, limba de predare, mediul urban/rural şi alţi indicatori specifici de învăţământ. Singura soluţie legală şi eficientă în acest moment ca sa aduci bani din afara în sistem, este constituirea unei Asocieri a părinţilor. Si sponsorizarea este o altă modalitate legală, dar ea nu a devenit o practică din cauza birocraţiei pe care o presupune. La Cernavoda lucrurile însa au functionat de minune.
“Avem mari așteptări de la copiii care învață în această școală, este o școală model pentru orașul Cernavodă, o școală apreciată de toți cetățenii, de toți locuitorii orașului, dar domnul primar Negoiță spunea că cel mai important lucru ar fi să multiplicăm exemplul din această școală, adică să realizăm în fiecare dintre celelalte școli câte un laborator de fonetică și unul de științe, așa cum pot fi văzute în această școală, în așa fel încât să le putem oferi tuturor elevilor din Cernavodă, șanse egale. Când mă gândesc la șanse egale, mă gândesc că și copiii din cartierul “Columbia”, sau copiii care locuiesc în zonă, să beneficieze de aceleași condiții ca și cei care învață în centru” spune Marian Iordache, consilier la Primăria din Cernavodă.
Să luăm un exemplu în care într-o clasă din ciclu primar sunt 25 de elevi: bugetul de la stat, anual, al acestei clase este, în medie de 50.000 lei. O treime din acesti bani (14.500 de lei) o reprezintă numai salariul anual al învăţătoarei, calculat la o medie lunară de 1.200 lei. Dar elevii din ciclul primar au şi profesor de limbă străină, de religie şi de educaţie fizică. În plus, din acest buget trebuie plătite şi salariile personalului auxiliar, materiale şi servicii, precum şi întreţinerea curentă, potrivit articolului 104 din legea Educaţiei. E clar că cea mai mare parte din suma alocată unui elev merge către plata salariilor cadrelor didactice şi a utilităţilor, si-n consecinţă, tot ce ţine de dotarea sălilor de clasă, de la hârtie igenică şi săpun, pănă la imprimantă şi proiector, se face pe cheltuiala părinţilor. Cernavodenii au găsit soluțiile că să doteze și școala cu laboratoare. Lucia Miron, președinte Asociației de Părinti din Cernavodă, ne explică.
“În unele laboratoare, toată investiția a fost în jur de de cincizeci de mii de euro. Cea mai mare parte a investiției este primită din partea Primăriei Consiliului Local, am mai primit sponsorizări din partea Societății Nucleare “Electrica” de la București, în urma unui memoriu trimis de mine, ca președintă, în care am solicitat această finanțare. Am mai primit de la firmele din oraș, de exemplu firma Elcomex care m-a ajutat cu diverse lucrări din cadrul laboratorului, și nu în ultimul rând este contribuția părinților prin cotizația modestă, pe care o achită într-o transă sau două tranșe anual” spune Lucia Miron.
Sunt bani bine cheltuiți care trebuie sa-şi arate roadele cat mai curand. Profesorul Dana Dovițoiu ştie cum îi vor motiva pe copii aceste laboratoare ca să învețe şi să înțeleagă mai bine materia predată.
“În primul rând, diferența dintre a explica unui copil fără să vadă, în clasa a șasea imaginația nu este suficient de dezvoltată, și atunci dacă băgăm și experimentul direct, să pună mâna el să vadă ce e, ce se întâmplă, de ce e așa, e mult mai important pentru copil pentru că legătura cu practica cu fizica, la fel ca și chimia, sunt niște materii preponderent experimentale, deci copilul automat înțelege mult mai bine și având o bază începând din gimnaziu, se duce la liceu cu o altă înclinație față de științele astea exacte, și automat se va canaliza probabil spre meserii legate de materia asta” spune profesoara de fizica, Dovițoiu.
Cîrjali Şerif, viceprimarul din Cernavodă este convins că banii au fost chelutiți cu folos: “Și eu am învățat în școala asta, este o școală veche de o sută de ani. Într-adevăr, se vede performanța și bineînțeles suntem în timpurile noi acum, vă dați seama că performanța va crește odată cu calitatea.”
Investiții importante pentru comunitate
“Primăria a investit anul acesta trei milioane o sută de mii în școlile din Cernavodă, în condițiile în care bugetul total estimat la începutul anului ar fi fost de un milion nouă sute de mii de lei. Practic, a dat mai mult decât dublu, pentru ca școlile din oraș să poată să își modernizeze baza de educație, să se schimbe mobilierul, să se cumpere materiale didactice și să se asigure în săptămâna altfel condiții ca toți copiii din Cernavodă să poată să viziteze obiective culturale, științifice și turistice din județul Constanța și din România” a declarat consilierul local Marian Iordache, pentru Constanța NEWS.
Tot el mai face o promisiune: “în patru ani toate școlile vor fi înnoite, toată baza materială va fi modernizată, toate sălile de clasă vor avea echipamente electronice și nu în ultimul rând, toate vor avea catalog electronic, iar copiii vor avea posibilitatea să fie prezenți mult mai bine, atât în școală cât și în activitățile extrașcolare, prin faptul că vor fi conectați la tehnologie modernă “.
“Legea învăţământului primar impune comunelor sarcina de a clădi şi întreţine localurile şcoalelor primare. Experienţa a dovedit însă că comunele, lăsate la propriile lor mijloace, n-au putut sau n-au voit să satisfacă în măsura cuvenită nevoile învăţământului primar şi ale culturii poporului. Numai jumătate din şcoli posedă localuri proprii în stare bună şi mulţumitoare, pe când cealaltă jumătate este instalată în clădiri neîncăpătoare şi neigienice. Întreţinerea localurilor lasă apoi foarte mult de dorit”. Sunt cuvinte rostite in anul 1919 de Regele Ferdinand I al României. La Cernavodă oamenii gospodari au ţinut sa dovedeasca contrariul: când se mobilizează, comunitatea, școala și Primăria pot face minuni.
Be the first to comment