Artiștii plastici constănțeni, membrii ai Uniunii Artiștilor Plastici din România – filiala Constanța Unu, au fost la un pas de a protesta pe străzile municipiului de la malul mării, după ce pe ordinea de zi a ședinței Consiliului Local Municipal, din 29 aprilie a.c., a fost propus un proiect de hotărâre prin care sediile atelierelor de creație aflate în folosința artiștilor plastici constănțeni ar fi urmat să intre în administrarea Primăriei.
„Se pare că cineva a pus ochii pe atelierele noastre, care se află în zone cu un imens potențial imobiliar. Am fost pur și simplu executați. Din februarie până în martie, într-o singură lună, am primit trei controale ale Poliției Locale și fără să ni se aducă nimic la cunostință, fără să fim somați, ne-am trezit că în mai puțin de o lună s-a elaborat un proiect de hotărâre, peste noapte, care ne va lăsa fără atelierele noastre. Este ciudată rapiditatea cu care Primăria a acționat în acest caz”, se arăta în comunicatul de presă semnat de către președintele UAPR – filiala Constanța Unu, Florentin Sârbu, comunicat prin care se anunța intenția artiștilor plastici constănțeni de a organiza un „protest al disperării”.
Programat pentru miercuri, de la ora 14, protestul a fost anulat după ce, dimineață, o delegație a UAPR s-a întâlnit cu primarul Vergil Chițac, purtând o discuție în urma căreia edilul a comunicat… pe Facebook, că intenția autorităților locale nu a fost corect înțeleasă și că spațiile artiștilor plastici își vor păstra destinația.
„Ca să fie clar și fără echivoc. Intenția administrației locale este de a reabilita sediile atelierelor și de a le păstra destinația de utilitate publică în domeniul artelor plastice. Astăzi am avut plăcerea să mă întâlnesc cu domnii Petru Lucaci și Gheorghe Dican, președintele, respectiv vicepreședintele Uniunii Artiștilor Plastici din România, cărora le-am explicat ce a stat la baza inițierii proiectului de Hotărâre a Consiliului local, și anume, necesitatea executării reparațiilor la imobilele respective pentru a stopa degradarea lor, având în vedere că de la momentul dării în folosință în 2004 și până în prezent, ele nu au beneficiat de nicio reparație capitală. Pentru a pune stop speculațiilor am convenit cu reprezentanții UAP să reformulăm textul proiectului de hotărâre și să-l supunem votului Consiliului local cu proxima ocazie”, se arată în postarea primarului.
În aceste condiții, artiștii plastici constănțeni au decis să facă, la rândul lor, un pas înapoi și să ofere un vot de încredere autorităților locale, în condițiile în care li s-a promis că lucrările de reabilitare a sediilor UAPR, din Constanța, se vor efectua fără a fi nevoie ca artiștii să le părăsească, chiar și temporar.
„Vreau să îi anunț pe colegii mei că renunțăm la protestul disperării, programat după această conferință de presă. Astăzi, am avut o discuție cu autoritățile locale, cu domnul primar Vergil Chițac, și ni s-a spus că a fost scos de pe ordinea de zi proiectul de hotărâre privind scoaterea artiștilor din aceste spații de creație. Totodată, ni s-a promis că se va prelungi Hotărârea de Consiliu Local din 2004, cu privire la folosirea cu titlu gratuit a acestor spații de creație, respectiv de pe bulevardul Mamaia, de pe strada Mihai Eminescu 22 și de pe bulevardul Ferdinand.
De asemenea, că vom fi consultați în toate proiectele culturale organizate la Constanța, împreună cu Uniunea Artiștilor Plastici – filiala Constanța. Totodată, ni s-a spus că atelierele de creație se vor moderniza, fără a fi evacuați artiștii din spațiile de creație. Deasemenea, ni s-a promis că, în scurt timp, se va redeschide galeria de artă, singura din municipiul Constanța”, a explicat Florentin Sârbu.
La întâlnirea cu primarul Vergil Chițac, delegația artiștilor plastici a fost însoțită și de jurista UAPR, Elena Curic, care a explicat modul în care legea protejează spațiile de creație ale artiștilor plastici din România.
„Acest proiect de hotărâre, care urma să fie dezbătut în ședința Consiliului local din 29 aprilie, nu conținea o serie de prevederi și se baza pe constatări și rapoarte ale diverselor direcții interne ale primăriei. Aceste spații în care funcționează artiștii plastici sunt spații culturale protejate, potrivit OUG 21/2003, unde se spune că spațiile folosite de către artiștii plastici, care sunt membri ai uniunilor de creatori legal constituite și de utilitate publică, se declară spații culturale protejate, a căror destinație nu poate fi schimbată. Chiar dacă primăria ar fi emis această hotărâre de Consiliu local, ea ar fi putut fi atacată de către prefectul județului Constanța și poate am fi avut câștig de cauză”, a punctat reprezentanta legală a UAPR.
De altfel, suportul juridic oferit de către UAPR artiștilor plastici vizuali de la malul mării a fost dublat de cel moral, iar prezența la întâlnirea cu primarul Vergil Chițac a președintelui UAPR, a președintelui onorific și a vicepreședintelui, stă mărturie în acest sens.
”Am răspuns neliniștii colegilor noștri de la Constanța, deoarece formularea din proiectul de hotărâre era ușor nefericită și de aceea am dorit să avem o discuție cu conducerea administrației locale, dar și cu conducerea Consiliului Județean. Ni s-a spus că intențiile sunt din cele mai bune, se lucrează la reabilitarea infrastructurii culturale a orașului, iar aici sunt luate în vedere și teatrele și alte spații culturale, printre care și atelierele UAPR de la Constanța, precum și galeria de artă. Avem promisiunea că lucrurile vor fi așezate corect, existând o strategie culturală la Constanța, iar noi mizăm pe această promisiune”, a declarat președintele UAPR, Petru Lucaci.
La rândul său, vicepreședintele Gheorghe Dican, a reamintit că actualul sediu al UAPR – filila Constanța, din B-dul Mamaia, nr.302, a fost construit în anii 70, prin efortul financiar (deloc mic!) al Uniunii Artiștilor Plastici din România.
„Ne aflăm în casa artiștilor plastici, de la Constanța, și spun asta pentru că, în anii 60-70, Uniunea Artiștilor Plastici a investit din fonduri proprii, din care s-au construit aceste imobile, o sumă de peste 1,5 milioane lei, o sumă substanțială, în condițiile în care în perioada respectivă un salariu mediu lunar era de 700 de lei. Eu sunt convins că intenția primăriei este una foarte bună și se va materializa, este nevoie ca aceste ateliere de creație să fie reabilitate în interesul culturii locale”, a punctat cunoscutul pictor vâlcean, Gheorghe Dican.
Dacă antevorbitorii săi au preferat să păstreze o linie… împăciuitoare în discursul avut, președintele onorific al UAPR, sculptorul Alexandru Ghilduș, a fost mult mai tranșant, spunând că speră că autoritățile locale au realizat greșeala pe care au fost la un pas să o comită și că, în general, policitienii ar trebui să învețe să aprecieze efortul neangajat al creatorilor de artă, cei care aduc, necondiționat, valoare actului cultural național.
„O greșeală mărturisită este pe jumătate iertată. Haideți să iertăm greșeala pe care au făcut-o (n.r.: autoritățile locale), din neștiință sau din orice altceva, să privim cu optimism mai departe. Artiștii sunt iertători pe de-o parte, creativi de altă parte, iar implicarea într-un proiect al primăriei și al Consiliului Județean din partea acestor valori, nu a unor funcționari care să vină să dicteze în acest spațiu, să conducă la poziționarea acestui spațiu drept un centru cultural-turistic. Ajutorul nu este pentru artiști, ci pentru ei, că sunt politicieni și au nevoie să lase și ei ceva în urmă. Artistul lasă ceva, neangajat, doar prin propria lui creație, în niciun caz politic sau altfel. Social și creativ, artistul este cel care lasă necondiționat societății românești valori. Aceste valori, din păcate, nu sunt apreciate cum ar trebui și când ar trebui”, a subliniat Alexandru Ghilduș.
În momentul de față, la Constanța, își desfășoară activitatea artistică aproximativ 130-140 de artiști plastici vizuali, care au la dispoziție maxim 20-30 de spații de creație, mult prea puține față de nevoile acestora. Totul în condițiile în care artiștii plastici sunt nevoiți să-și susțină din fonduri proprii activitatea, pornind de la costurile de întreținere a acestor spații de creație și până la costurile uneltelor și materialelor necesare realizării actului artistic.
1 Trackback / Pingback