Guacamole raw-vegan, humus, pate de urzici cu usturoi, lipii din semințe și gingerată cu lămâie și apă de izvor. Nu-i așa că îți lasă gura apă? Mănăstirea Crucea, un lăcaș ascuns printre dealurile înalte din nord-vestul județului Constanța este ultimul loc în care te-ai aștepta să găsești o masă atât de îmbietoare, în postul Paștelui. Cu toate acestea, măicuțele învață de pe Internet și aplică rețetele raw-vegan în mesele lor zilnice.
Drumul spre mănăstirea Crucea este pe cât de rău, pe atât de frumos la început de Aprilie. Mașina trece printr-o livadă înflorită. Petalele albe și roze te fac să uiți de poteca plină de gropi. A fost uitată așa de autorități, dar cei care o urmează nu se gândesc decât la minunăția care urmează să le apară în față.
Mănăstirea are un zid înalt de piatră și o poartă mare de lemn. Îți aduce aminte de o cetate înconjurată de dealuri. Cel mai mare este numit “Dealul lui Allah”. Nimeni nu știe exact de unde-i vine numele, dar toți cei care se încumetă să urce panta abruptă se bucură să găsească la mijlocul ei un Izvorul Tămăduirii. Izvorul este la doar 10 minute de mers de la mănăstire, dar drumul până acolo te pregătește pentru masa de prânz.
Maica stareță Teodora are 37 ani și e mereu cu zâmbetul pe buze. Aproape toate măicuțele sunt tinere și cu siguranță îi urmează cuvântul. Regulile stricte de la mănăstire nu le-au făcut să uite de beneficiile lumii moderne din afara ei și maica mărturisește că a aflat de rețetele raw vegane de pe un site de Internet, iar ingredientele sunt mereu naturale: fie crescute în curtea mănăstirii, fie cumpărate de la supermarket.
Am intrat după ora 11.00 în bucătărie și am găsit un furnicar. O măicuță tăia ciupercile pentru supa-cremă, alta folosea un blender pentru sucul de ghimbir și lămâie, în timp ce alte câteva coceau lipiile de semințe într-o cămăruță alăturată.
Au și oaspeți civile. Elena Frâncu, fostul director al Direcției de Tineret și Sport din Constanța și cetățean de onoare al orașului merge acolo periodic pentru a le ajuta pe măicuțe. O altă pensionară așează cu grijp aperitivul pe farfurii: măsline verzi cu miez de caju, crochete de legume și brânză tofu sunt cele care vor aștepta mesenii. Pate-ul de urzici cu puțin usturoi mărunțit deasupra este o delicatesă și merge bine uns peste feliile de pâine cu maia și humus.
Părintele Ilarion și-a făcut și el timp să vină să vorbească cu mesenii. Înainte de 1989 a lucrat în Turism, iar după revoluție a fost pe rând economist și director de bancă. A lăsat o viață îndestulată în urmă pentru straiele de monah după ce i-a murit soția, în 1999.
Părintele ne vorbește despre însemnătatea postului. Cei care îl ascultă știu că ar ține post tot timpul anului dacă ar avea asemenea bucate. Vizita la mănăstire a fost una specială. Însuși IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului a venit și a luat masa cu oaspeții.
Vă recomandăm reportajul video de mai jos, realizat de echipa Constanța NEWS pentru o imagine completă a vizitei la mănăstirea Crucea din județul Constanța.
astia smintesc lumea: banane,cocos,blendere,numai luxuri;pentru asa ceva nici nu mi-ar trece prin minte gandul de-a le cere maicilor sa se roage pentru mine