Încă din cele mai vechi timpuri, odată cu construirea vechilor valuri romane de apărare, oamenii au exploatat cretă de pe Dealul Tibișir de lângă Murfatlar. Dealtfel, aici se află singura exploatare de cretă din România şi una din cele trei ale Europei, ceea ce denotă importanța economică a acesteia.
Totuși, exploatarea industrială din ultimele decenii a creat și continuă să creeze un disconfort accentuat pentru localnici, efectele fiind vizibile pentru oricine vizitează localitatea. Praful alb este omniprezent, se depune pe vegetație, pe mobilierul urban sau pe mașini și clădiri, dar și mai grav, este inhalat de către locuitorii din Murfatlar, cu posibile repercusiuni asupra sănătății acestora.
În decursul ultimilor ani, cetățenii au înaintat numeroase sesizări și reclamații către autoritățile publice locale, au inițiat petiții online, în speranța că societatea care exploatează zăcământul de cretă va lua măsurile necesare pentru a limita poluarea în zonă. Iar autoritățile locale nu au rămas insensibile la problemele oamenilor, încercând să găsească soluții pentru rezolvarea acestei situații neplăcute.
“Am încercat să convingem societatea Tempo Invest, încă de acum 10-12 ani, să rezolve cumva această problemă. Atunci au motivat faptul că au în vedere un proiect cu finanțare europeană, pentru a retehnologiza partea de emisii de praf de cretă. Din păcate, acest lucru nu s-a întâmplat, dânșii motivând că au întâmpinat unele probleme pe teren, cu o retrocedare, situația juridică a terenului nefiind clară și, de accea, n-au putut accesa fonduri”, a declarat primarul orașului Murfatlar, Gheorghe Cojocaru, într-o conferință de presă desfășurată luni.
Primăria a sesizat și Agenția Națională pentru Protecția Mediului și Garda de mediu, însă rezultatele nu au fost cele scontate, în sensul că acestea au desfășurat anumite anchete la fața locului, însă metodele folosite au fost catalogate drept… empirice, de către reprezentanții administrației publice din orașul constănțean.
“Cei de la mediu au venit și au pus… o găleată cu apă, la câteva sute de metri de fabrica unde se prelucrează creta brută, apoi au comunicat că în urma anchetei desfășurate nu au rezultat depășiri ale gradului normal de poluare”, a povestit edilul din Murfatlar.
Evident, nemulțumită de modul în care a fost tratată această problemă reală, conducerea administrației publice locale a decis să demareze un proiect, în fapt, un parteneriat, prin care să fie efectuate măsurători prin metode științifice, moderne, pentru a se stabili dacă întradevăr există poluare în orașul Murfatlar și cine se face responsabil, dacă ea există.
“Este vorba despre o primă colaborare între primăria Murfatlar și două universități de prestigiu din țară, Ovidius din Constanța și Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, alături de Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Constanța, un proiect în beneficiul cetățenilor orașului nostru.
Dorim să vedem că locuitorii orașului Murfatlar nu sunt afectați de poluare, că poluarea este în limite normale. Iar aici avem în vedere nu numai poluarea de la fabrica de cretă, ci și poluarea din alte surse, cum ar fi traficul destul de intens, noi aflându-ne la intersecția a două drumuri naționale, plus autostrada care trece pe teritoriul nostru, prin nodul de legătură”, a explicat primarul Gheorghe Cojocaru.
În urma înțelegerii cu universitatea constănțeană, a fost încheiat un protocol prin care, având înțelegere și sprijin din partea Primăriei Constanța, s-a pus la dispoziție un autolaborator mobil, performant, în vederea măsurării emisiilor de poluanți atmosferici rezultați din prelucrarea produselor de cretă a societății Tempo Invest. Cum funcționează acesta și ce date poate oferi, a explicat profesorul universitar dr.ing. Eden Mamut:
“Noi am dezvoltat un cadru pentru sprijinirea autorităților locale, în principal în activități de acest tip. Cadrul este unul simplu: ori de câte ori vorbim despre o decizie, fie că este vorba la nivelul autorităților locale, fie la nivelul companiilor, acea decizie trebuie să fie fundamentată.
Fundamentarea pleacă de la o analiză detaliată a problemelor, identificarea tuturor factorilor care contribuie la acea problemă, apoi găsirea unor soluții, căutarea și identificarea de variante de a rezolva acea problemă, iar în final, cu toate aceste elemente analizate, ele sunt puse la dispoziția factorilor de decizie, care folosesc acele argumente și stabilesc decizia”.
Trebuie menționat că Universitatea Ovidius, împreună cu Universitatea Babeș-Bolyai, are deja experiența cazului de la Moldova Nouă, la granița româno-sârbă, unde a efectuat măsurători asupra gradului de poluare produs de fostele exploatări miniere din zonă. În acest caz, ca urmare a sesizării făcute de Serbia, Uniunea Europeană a deschis o procedură de infringement împotriva României, proces pierdut de către statul român.
“Mulți au spus că praful de cretă este carbonat de calciu și nu este toxic. Nu sunt specialist, dar poate nu e toxic dacă îl digerezi în stomac, dar când se depune în plămâni probabil că are efecte nocive. Despre efecte ne poate vorbi domnul doctor, motiv pe care l-am cooptat în acest parteneriat”, a explicat primarul Gheorghe Cojocaru includerea Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie Constanța în acest parteneriat.
“În cadrul spitalului, avem o echipă formată din trei doamne profesor, care activează și în cadrul Universității Ovidius, cu o experiență destul de îndelungată în acest domeniu și care au desfășurat diverse studii de specialitate. Spitalul este dotat cu un laborator de explorări funcționale complexe, de care avem nevoie în cadrul acestui proiect, pentru a putea stabili modul în care toți acești factori poluanți afectează sănătatea oamenilor, în speță sănătatea locuitorilor din orașul Murfatlar”, a spus, la rândul său, managerul unității medicale, dr. Erdin Borgazi.
Conform acestuia, în ultimii ani, s-a constatat o creștere alarmantă a unor cazuri de afecțiuni pulmonare, altele decât cele obișnuite.
“Ne lovim în ultima perioadă de multe cazuri de fibroză pulmonară, cazuri care pot fi puse în cadrul acestui context. De accea, dorim să facem parte din acest protocol, pentru a putea face o evaluare foarte științifică, argumentată, în urma căreia să putem pune date concrete la dispoziția autorităților locale, pentru a se putea lua diverse măsuri”, a menționat dr. Erdin Borgazi.
Protocolul încheiat are în vedere o perioadă preliminară de cercetare, de aproximativ șase luni. La finele acesteia, se dorește, prin datele ce vor fi obținute, să se poată realiza o documentație științifică, detaliată, din care să reiasă necesitatea efectuării unei cercetări serioase, amănunțite, întinse pe durata a mai mulți ani. Apoi, în funcție de rezultatele obținute, care vor fi puse la dispoziția administrației publice locale și a cetățenilor orașului, să fie stabiliți pașii ce trebuie urmați pentru a elimina cauzele poluării.
Be the first to comment