Muzeul de istorie “Axiopolis” din Cernavoda a fost gazda vernisajului expoziției foto-documentare “În lumina culturii – Opera lui Anghel Saligny”, un proiect național inițiat de către Asociația pentru educație socio-emoțională Combat Stress RO, sub egida Bibliotecii Academiei Române. Evenimentul a debutat la București, cu ocazia Zilei Culturii (15 ianuarie), urmând să ajungă în șase orașe din țară (Cernavoda, Constanța, Galați, Brăila și Târgu Ocna), locuri strâns legate de activitatea marelui inginer și constructor român de origine franceză, Anghel Saligny.
“Am decis să omagiem personalitatea lui Anghel Saligny pentru că, din documentările noastre, am găsit că anul acesta se împlinesc 100 de ani de când s-a reconstruit podul peste Brațul Borcea, după ce a fost avariat în timpul primului război mondial, deasemenea, se împlinesc 125 de ani de la construirea tronsonului de cale ferată Tîrgu Ocna – Salina, unde vorbim despre Teledinamicul de la Tg. Ocna, construcția și opera lui Anghel Saligny. Totodată, sunt 120 de ani de când inginerul și constructorul Anghel Saligny a fost ales vicepreședinte al Academiei Române, precum și 125 de ani de la inaugurarea oficială a lucrărilor de construcție și modernizare a Portului Constanța, în 1896”, a explicat curatorul acestui eveniment, Lt.col.(r) Cornelia Prioteasa, președintele Asociației pentru educație socio-emoțională Combat Stress RO.
Prezent la vernisaj, viceprimarul orașului Cernavodă, Șerif Cîrjali, a dorit să scoată în evidență importanța personalității inginerului și constructorului Anghel Saligny, pentru orașul dunărean.
“Cernavodenii, alături de întreaga țară, se mândresc cu această realizare monumentală, podul peste Dunăre, iar acesta este unul dintre motivele pentru care trebuie să facem cât mai cunoscută opera lui Anghel Saligny”, a declarat reprezentantul administrației publice locale.
Dealtfel, organizatorii expoziției au primit asigurări din partea autorităților publice locale din Cernavodă că vor avea sprijinul lor în realizarea unor proiecte ce își propun punerea în valoare a operei lui Anghel Saligny.
“Noi dorim, prin această expoziție, să îndeplinim acest testament mut, pe care orice cetățean, indiferent de funcția pe care o are, ar trebui să-l îndeplinească, să păstrăm ceea ce vine din istorie și ne reprezintă ca valori culturale. În această lumină, Anghel Saligny a fost nu doar un constructor de poduri, a fost un savant de renume mondial”, a spus Lt.col.(r) Cornelia Prioteasa.
Aceasta a dezvăluit că, având ajutorul Primăriei Orașului Cernavoda, cu care va fi semnat un protocol, actualul proiect reprezintă punctul de plecare în realizarea mai multor acțiuni ce vor pune în valoare istoricul pod realizat de Anghel Saligny.
Printre acestea se numără iluminarea arhitecturală nocturnă a Podului Carol I, amenajarea unei infrastructuri de acces către zona podului, realizarea unei expoziții foto permanente în incinta unei clădiri aflate lângă pod și care a servit drept organizare de șantier, precum și amenajarea, într-un vagon-restaurant dezafectat, a unui magazin de suveniruri pentru turiștii care vor vizita obiectivul.
Totodată, se intenționează realizarea unei plăci comemorative, dintr-un bloc masiv de piatră, pe care să fie încrustat mesajul Regelui Carol I pus la baza primului pilon al podului, pe malul stâng, la inaugurarea lucrărilor. Un mesaj ce a fost citit, cu emoție, în fața celor prezenți la vernisaj, de către directorul Muzeului Militar Național “Regele Ferdinand” Constanța, Costin Scurtu.
O emoționantă incursiune în istorie a oferit dr. Lavinia Dumitrașcu, muzeograf în cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța , care a scos în evidență genialitatea acestei realizări, menită să arate priceperea specialiștilor români.
“Case mari constructoare de poduri au participat la cele două licitații și niciuna dintre aceste case nu a reușit să răspundă caietului de sarcini. Mihail Kogălniceanu și I.C.Brătianu l-au sprijinit, însă, pe Anghel Saligny, un inginer tânăr, care făcuse practică pe mai toate marile șantiere constructoare de poduri din Europa. Venea aici pentru a construi un pod la care marile case, marile puteri, nu se putuseră angaja”, a povestit dr.Lavinia Dumitrașcu.
Aceasta a dezvăluit și un episod petrecut la inaugurarea podului, când Anghel Saligny, alături de câțiva dintre inginerii săi, a făcut un gest menit să arate încrederea absolută pe care o avea cu privire la rezistența capodoperei sale.
“Începuse o campanie de presă, dar și în rândul constructorilor de poduri, care nu aveau încredere în acea dantelă care unea Dobrogea de România și cele două maluri ale Dunării. Pentru a demonstra trăinicia podului, atunci când au trecut locomotivele pe pod, inginerul Anghel Saligny se afla într-o barcă, sub pod, împreună cu ingineri de-ai săi. Se zvonea că ar fi avut un pistol în buzunar să se împuște, dacă testul nu reușea, dar nu este adevărat. Imediat după trecerea locomotivelor, a exclamat: Știam că vom reuși!”.
Podul realizat de Anghel Saligny a reprezentat, la momentul realizării sale, o minune inginerească, care i-a adus faima mondială. Inginerul român a fost un inovator în această branșă, a constructorilor de mari poduri, fiind recunoscut pentru spiritul său vizionar, iar Podul Carol I a intrat în studiul marilor școli de arhitectură din lume, drept una dintre marile realizări inginerești ale vremii.
“Complexul de poduri, podul de la Cernavodă, podul peste Brațul Borcea, împreună cu viaductul Iezer, a reprezentat foarte mult timp cea mai lungă traversare a unui fluviu din lume. Prin acest lucru este celebru Anghel Saligny. Realizarea podului a reprezentat o genialitate prin curajul și prin soluțiile inginerești adoptate.
Să nu uităm, era vorba de anul 1890, când au început lucrările. Tehnologia acelor ani nu era foarte bine dezvoltată. Tehnologia de batere a niturilor și de laminare a barelor era cunoscută, dar nu erau cunoscute două aspecte. În primul rând, nu era cunoscut aspectul de a lucra cu oțelul dulce, în limbajul vremii, pe care l-am traduce astăzi ca oțel moale.
Podurile care se construiseră și, desigur, nu de dimensiunea asta, erau construite din oțel dur, un fel de fontă. Oțelul moale nu era folosit la construcția podurilor. Iată, însă, Anghel Saligny a făcut aceste calcule, iar folosirea acestui oțel s-a dovedit o soluție de succes și, după 126 de ani, podul rezistă foarte bine“, a explicat directorul Muzeului Căilor Ferate, Mircea Dorobanțu, acesta dezvăluind și alte câteva inovații gândite și puse în practică de către Anghel Saligny, toate acestea primind confirmarea timpului.
Expoziția de la Muzeul de istorie “Axiopolis” rămâne deschisă până pe 27 februarie 2021, cei care îi trec pragul având șansa de a vedea 25 de tablouri foto-documentare, dintre care șase imagini unicat de la construirea Podului Carol I, puse la dispoziție de Cabinetul de Stampe al Bibliotecii Academiei Române, precum și mesajul Regelui Carol I, mesaj care a fost zidit la temelia piciorului stâng al podului ce îi poartă numele.
Be the first to comment