Comuna constănțeană Peștera a devenit cartierul general al iubitorilor de natură. Sâmbătă, 14 noiembrie, 50.000 de puieți de glădiță au fost plantați pe drumul județean care leagă Medgidia de Peștera.
Cine cobora cu mașina de pe podul peste Autostrada Soarelui vedea o porțiune de 14 brazde pe partea dreaptă a drumului. Zona era împânzită de voluntari care au participat la cea mai mare acțiune civică desfășurată vreodată în acea zonă. Și nu erau doar constănțeni sau peștereni care au auzit de acțiunea “Plantăm Fapte Bune”, ci și militari americani, cadre ale Inspectoratului Județean de Jandarmi, pompieri militari sau studenți străini.
Înarmați cu sape sau cu uneltele speciale ale armatei americane voluntarii au descins la ora 10 pe câmp și au transformat zona într-o viitoare perdea naturală împotriva zăpezilor.
Cum se plantează faptele bune
Cu multă muncă de pregătire. Cosmin Bârzan este coordonatorul acțiunii pe județul Constanța. Doar administrația locală din comuna Peștera a acceptat provocarea și s-a implicat să-l ajute pentru a aduce voluntarii în sat.
Primarul Valentin Vrabie a convocat o ședință specială a Consiliului Local într-o seara de vineri doar pentru că Ministerul Mediului avea nevoie de o hotărâre semnată și parafată de toți consilierii pe masă, luni, la prima oră. Au urmat două săptămâni în care terenul a fost pregătit, arat și au fost trasate locurile unde vor fi plantați pomișorii.
Cosmin Bârzan a avut misiunea să gândească acțiunea și să rezolve hârțogăraia, iar apoi să găsească voluntarii, să-i îmbarce în autocare și să vină cu ei la Peștera. Coordonatorul Centrului Pentru Resurse Civice din Constanța nu este la prima acțiune de acest fel. El a reușit să mobilizeze aproape 500 de oameni. 75 dintre ei erau militari americani cantonați în baza Mihail Kogălniceanu, 40 sunt studenți străini care învață la Universitatea Ovidius și restul sunt jandarmi, pompieri sau civili dornici să facă o faptă bună. Lor li s-au adăugat peste 200 de localnici.
Primarul Valentin Vrabie spune că nu a vrut să cheme sătenii la muncă. “Dacă le spuneam de acțiune apăreau 2000 de oameni, dar acesta este programul și meritul voluntarilor”, explică Vrabie decizia. Primarul este un fost silvicultor, așa că știe foarte bine ce trebuie plantat, în ce zone și care este procedura.
O zi de primăvară
Șansele ca pe 14 noiembrie să fie 19 grade celsius era infime. Soarele i-a făcut pe militarii americani să lase jachetele la o parte și să muncească în tricouri. Pomii nu erau pregătiți pe cât de repede era nevoie de alții noi pentru plantare. În mai puțin de 3 ore voluntarii cereau stocuri mai mari de pomișori.
Cu excepția primarului și a viceprimarului de Peștera (care sunt independenți), printre voluntari puteai să zărești activiști de mediu cunoscuți din Constanța, precum Paul Iurea de la Vama Verde sau Sorin Belu de la Baricada Verde, dar și politicieni, precum avocatul Dumitru Bădrăgan sau consilierul local de Medgidia, Sorin Radu. Toți au lăsat hainele pretențioase acasă și au venit să planteze pomișori.
Mici, vin și țuică românească
La ora 13.30 americanii se declarau înfometați. A mai trecut o oră până când au terminat munca și s-au urcat în autocare pentru a merge pe pășunea transformată în “sală de mese” în aer liber. Trei oale mari pline cu mititei, două cratițe cu fasole, salată de varză roșie, vin alb și țuică de Peștera – acesta a fost meniul voluntarilor.
Coada depășea 100 metri la ora 15.00, dar lungimea ei era de 10 ori mai mică decât suma parcelelor plantate sămbătă.
Un băț pentru un drum mai curat
Cine își imaginează că trece pe acolo a doua zi și găsește o pădure se înșeală. Plantația de puieți de glădiță arată acum ca o zonă de tere cu niște surcele infipte în pământ. Efectul acțiunii de astăzi nu se va vedea în iarna 2015 – 2016, ci abia peste 2-3 ani atunci când pomișorii vor proteja drumul de troiene, iar ambulanțele sau mașinile pompierilor militari vor ajunge la destinație pentru că nu vor fi nevoite să învingă zăpada spulberată.
Urmărește filmul zilei de sâmbătă.
1 Trackback / Pingback