Primăria din Horia a organizat sâmbătă, Ziua Comunei, pe o scenă amenajată chiar în centrul localității. Sute de localnici au urmărit programul artistic, au cântat și au dansat alături de invitații chemați ca să-i bucure la ceas de sărbătoare.
“Ziua a debutat cu întreceri sportive la terenul de sport – fotbal și oină. Am ținut o slujbă și pentru înaintașii noștri, că degeaba ne veselim noi dacă nu ne amintim și de cei cărora le suntem datori că ne bucurăm noi astăzi, am depus câteva coroane de flori… A urmat un spectacol folcloric cu 30 de interpreți, 5 ansambluri de dansuri, muzică ușoară, populară și a ținut până la orele 22. Finalul va fi cu foc de artificii. Dacă oamenii mai doresc și dacă mai pot, ii invităm la bal până la ora 2”, spune primarul Gigel Sava.
A fost a 20-a ediție a zilelor comunei Horia, o sărbătoare longevivă, dacă ne gândim că nu multe localități din Dobrogea au atâția ani în spate, de sărbători identitare. De altfel comuna Horia are o poveste fascinantă și întortocheată care i-a purtat pe localnicii săi prin multe încercări de-a lungul timpului. De exemplu, până în 1932, comuna Horia a fost cea mai mare comună din Dobrogea. Din Horia făceau parte comuna Pantelimon, comuna Vulturu, Saraiu, Dulgheru, Miorița, Ghindărești, Topalu și Crucea. După 1932 s-au făcut alte împărțiri administrative și comuna Horia a rămas până în 1968 cu satele Horia, Cloșca, Crișan, și Șiriu – toate aflate la 4 kilometri distanță de centru. Comuniștii au fărâmițat și mai mult unitatea teritorial-administrativă și până după Revoluție, așa a rămas.
“În 1998 am luat mai mulți locuitori, am blocat oleacă ușile Parlamentului în Dealul Mitropoliei și-am zis nu plecăm de-aici până nu ne faceți comuna din nou! ȘI am găsit înțelegere atunci la Partidul Democrat (președintele țării era Emil Constantinescu): la sfârșitul lunii noiembrie Camera Deputaților a votat legea de reînființare a comunei Horia, la 1 aprilie 1999 a votat și Senatul, iar pe 3 mai președintele Emil Constantinescu a promulgat legea care s-a publicat în Monitorul Oficial și astfel a renăscut comuna Horia”, povestește primarul Gigel Sava.
Primarul este atât de longeviv încât mandatul sau începe să se confunde cu istoria postdecembristă a comunei. Gigel Sava stă de 20 de ani în fotoliul de primar și cât timp a fost în fruntea administrației locale a dus numele comunei sale cât mai departe în lumea largă. A mizat pe cartea sportului tradițional. A construit echipa de oină a comunei, iar pe sportivii săi i-a transformat în ambasadorii localității.
“În 2009 m-am ocupat de organizarea primul Festival al Jocurilor Tradiționale cu Mingea Mică; s-a desfășurat la Techirghiol, pe terenul de sport. Românii au participat cu oina, nemții cu schlagball-ul , americanii cu baseball-ul și rușii cu lapta. Și de-aici am pornit șirul cu externalizarea oinei. Oina românească și horiană a ajuns și în Japonia, șI în Jakarta, și în Portugalia, și în Italia, și în Germania, și în Polonia, și în Serbia. Oina, așa cum spunea Sadoveanu, e a noastră și nu o are nimeni, iar noi am vrut să externalizam sportul nostru așa că l-am prezentat și altor popoare. I-am învățat și pe ei și-am jucat împreună. Cei mai receptivi au fost japonezii și neozeelenadezii. Ba chiar și sârbii!” spune cu mândrie primarul Gigel Sava.
Comuna Horia e singura comună din România care are 8 (opt) echipe de oină: 4 de băieți și 4 de fete, la toate categoriile: juniori, 3,2,1 și seniori. Dovada succesului echipelor din Horia în lumea largă sunt zecile de cupe și de diplome adunate la toate competițiile, de echipele locale de oină. Plus câteva diplome primite de primar în nume personal, separat de meritele comunei Horia. La loc de cinste în holul primăriei stă drapelul Maltei, cu care Gigel Sava se mândrește foarte tare.
“A venit și ambasadorul Maltei, primarul din Ucrainca – Republica Moldova, cu care suntem înfrățiți și primari din celelalte comune cu numele Horia, din România. A fost prefectul județului Constanța, subprefectul, viceprimarul municipiului Constanța, senatorul Nicu Moga deputații de Constanța Vișan și Babuș și mulți alți capi ai județului, plus primari din zonă, cu care vorbim să ne unim ca să facem o comună mai mare”, spune Gigel Sava.
“Îmi place aici în Horia, e frumos, curat, e un mediu natural și sănătos și oamenii sunt fericiți. Într-un cuvânt e un loc frumos. Iar primarul e genul care își susține comunitatea de aici în tot ce face. L-am cunoscut acum 3 ani, în Malta, la o întâlnire la care era cu diaspora română din Malta”, spune Lino Bianco, ambasadorul Maltei la București.
De organizarea zilei comunei s-a ocupat chiar Gigel Sava care a reușit să facă rost din sponsorizări de bani care să acopere cheltuielile. Patruzeci de mii de lei a fost nota de plata a zilei de distracție. Iar sătenii s-au bucurat de tot programul artistic. Primarul privește cu încredere spre viitor: are planuri mari pentru comună sa și dacă reușește să le ducă până la capăt, va rămâne toată viața cu mulțumirea că a redat comunității din Horia strălucirea și dimensiunile de odinioară.
“Pe 14 noiembrie, de Ziua Dobrogei, la Horia am ținut ședința comună a consiliilor locale Topalu, Ghindarești, Horia , Saraiu și Garliciu. După 2 ani de tratative am hotărât să ne unim într-o singură comună. Noi de exemplu nu avem acces la fondurile europene că suntem sub două mii de locuitori (exceptând Ghindăreștiul). Unindu-ne, vom deveni o comună cu 9 sate, zece mii de locuitori, cu 40 kilometri de drum județean, cu 20 kilometri de hotar la Dunăre… e cu totul altceva” spune primarul.
Viitorul comunei Horia se anunță unul bun.
Be the first to comment