De aproape un an și jumătate, securitatea din bazinul Mării Negre ridică mari îngrijorări nu doar pentru România, nu doar pentru Europa, ci pentru întreaga lume. Aceasta este doar una dintre consecințele ostilității neprovocate declanșate de Federația Rusă împotriva Ucrainei, într-o eră în care aproape nimeni nu-și mai imagina că Europa va mai fi arena unui război de natură convențională.
Războiul clasic, însă, are multe valențe care afectează sfere importante ale vieții oamenilor obișnuiți, precum și politica statelor. Mai mult decât atât, în secolul XXI, cruzimea și ororile războiului convențional sunt potențate de o armă modernă extrem de contondentă: dezinformarea în masă sau fenomenul fake-news.
În fața unor astfel de provocări, Asociația de Dezvoltare Durabilă a Județului Constanța, susținută și de Statul Major al Forțelor Navale, a organizat joi, 15 iunie, la Constanța evenimentul intitulat „International Public Forum. NATO și provocǎrile pentru 2023 – 2024: Securitatea bazinului Mǎrii Negre. Cât de sigurǎ mai este lumea?”
Forumul a fost structurat pe trei segmente: „Provocările NATO în 2023 – 2024. Securitatea la Marea Neagră”; „Războiul digital. Disruption în mass-media și cum combatem fake news-ul”; „Ucraina & NATO. Cum mergem mai departe”.
„Ne aflăm într-un moment provocator, atât la nivel național, cât și la nivel internațional. De mai bine de un an și jumătate avem un război la frontiera României, un război declanșat în mod nejustificat și criminal de către Federația Rusă împotriva Ucrainei, un război în care am convingerea că Ucraina va învinge, că democrația va învinge.
Trecem printr-o perioadă în care toți avem obligația de a condamna cu fermitate crimele împotriva populației civile și de a condamna invadarea unui stat pașnic, la fel cum avem obligația de a rămâne uniți alături de partenerii noștri din Uniunea Europeană și din NATO pentru a ieși împreună mai puternici din această tragedie pe care întreaga omenire o trăiește. Consider de asemenea că, în aceste momente, faptele sunt cele care fac diferența, nu doar cuvintele, acesta fiind unul dintre motivele pentru care, în calitate de președinte al Asociației de Dezvoltare Durabilă a Județului Constanța, în parteneriat cu Forțele Navale Române, am decis că este foarte important să organizăm International Public Forum la Constanța. (…)
Dezvoltarea durabilă nu se face decât în condiții de pace, cu instituții stabile, cu o populație bine educată, corect informată și implicată în dezvoltarea societății”, a punctat, în deschiderea evenimentului, președintele Asociației de Dezvoltare Durabilă a Județului Constanța, Ana-Maria Vătămanu.
Aceasta a mai plusat scoțând în evidență obiectivele pilonului XVI din Stategia Națională de Dezvoltare Durabilă, document aprobat de Organizația Națiunilor Unite, în 2015 și asumat în totalitate de Uniunea Europeană: pace, justiție și instituții eficiente.
„Acest pilon se definește, generic, prin promovarea unor societăți pașnice și incluzive pentru o dezvoltare durabilă, accesul la justiție pentru toți cetățenii și crearea unor institiuții eficiente, responsabile la toate nivelurile. Acesta este motivul esențial pentru care Asociația de Dezvoltare Durabilă a Județului Constanța are ca scop implementarea celor 17 piloni din Strategia Națională de Dezvoltare Durabilă a României, alături de realizarea tuturor obiectivelor pe care ni le-am propus în Strategia de Dezvoltare Județeană.
Adevărul, onoarea, curajul, siguranța cetățenilor, siguranța frontierelor, întărirea instituțiilor statului, justiția, informarea corectă a publicului, combatarea cu fermitate a fake-news-ului, întărirea permanentă a valorilor care ne-au ținut uniți până acum și care trebuie să ne țină uniți în continuare, la nivel de țară, dar și la nivelul familiei noastre din Uniunea Europeană și din NATO, sunt lucruri pe care avem obligația să le apărăm”, a mai completat Ana-Maria Vătămanu.
România, furnizor activ de securitate la Marea Neagră
În discursul său, șeful Statului Major al Forțelor Navale Române, viceamiralul Mihai Panait, a menționat faptul că volatilizarea mediului de securitate la Marea Neagră a debutat încă din 2014, odată cu anexarea ilegală de către Federația Rusă a Peninsulei Crimeea. Din acel moment, a subliniat viceamiralul Panait, Kremlinul, folosindu-se de puterea sa maritimă, a început să submineze sistematic formatele de cooperare, în special din domeniul naval, ignorând cu intenție pricipiile dreptului internațional, până la punctul culminant, reprezentat de data de 24 februarie 2022, momentul invadării ilegale și neprovocate a Ucrainei.
„În prezent, regiunea Mării Negre este în centrul atenției atât la nivel regional, cât și global. Importanța regiunii în care trăim a crescut foarte mult, principalii actori având în lucru elaborarea de strategii proprii sau comune și alte documente programatice. Forumul are loc în perioada în care situația de securitate din Marea Neagră este, în continuare, foarte gravă. Statele riverane și comunitatea euroatlantică se confruntă cu noi provocări”, a atras atenția șeful Statului Major al Forțelor Navale.
În opinia viceamiralului Panait, unitatea și solidaritatea reprezintă elemente cheie în aceste momente extrem de dificile, iar Forumul Internațional Public este o inițiativă care are potențialul de a se transforma înr-un eveniment periodic, reprezentând o oportunitate unică de a reuni gânditori și decidenți importanți din domeniul securității și apărării, precum și de a dezvolta relații în comunitatea de interese și de a discuta despre coordonarea și cooperarea în domeniul securității maritime pe plan regional cu reprezentanți și delegați ai principalelor instituții publice și din mediul academic atât din Românai, cât și din statele partenere și aliate.
Schimbări generate de războiul ruso-ucrainean la nivelul Alianței
Guvernul României a fost reprezentat la forumul desfășurat la malul Mării Negre de către generalul-maior Adrian Constantin Ciolponea, fost locțiitor al Corpului Multinaţional NATO de la Sibiu, în prezent consilier al Ministrului Apărării Naționale, Angel Tîlvăr. Generalul Ciolponea a vorbit despre ecoul pe care situația precară de securitate care tulbură bazinul Mării Negre l-a avut la nivelul Alianție Nord-Atlantice.
„Acest eveniment vine într-o perioadă de maximă insecuritate pentru Europa și pentru întreaga lume. Prin agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei războiul convențional a revenit în Europa. Ca răspuns la aceste schimbări, la nivelul NATO s-a declanșat un proces amplu de adaptare strategică a alinaței la noile realități din plan securitar. Pentru consolidarea postului de descurajare și întărire a capacității de apărare a NATO pe întregul flanc estic aliat și cu precădere în regiunea Mării Negre. În acest context, observăm cât de importantă redevine securitatea colectivă și securitatea la Marea Neagră, în special. În privința siguranței colective, România este un aliat solid, de încredere, un stat care demonstează ambiție, voință politică, precum și capacitatea de a contribui concret la realizarea și implementarea priorităților comune, de viitor, inclusiv în asumarea fermă a rolului de furnizor de securitate în regiunea Mării Negre”, a statuat generalul-maior Adrian Ciolponea, în numele ministrului Apărării Naționale.
La doar o lună după declanșarea conflictului armat din Ucraina, liderii statelor membre NATO s-au reunit într-un summit în cadrul căruia au agreat, de comun acord, necesitatea adaptării pe termen lung a Alianței la noile condiții din mediul de securitate. Astfel a fost aprobată înființarea a patru noi grupuri de luptă în România, Bulgaria, Ungaria și Slovacia, entități menite să întregească rețeaua grupurilor de luptă NATO care funcționează în statele Mării Baltice și în Polonia, ca măsură de apărare asumată de Alianța Nord-Atlantică după anexarea ilegală a Crimeei de către Federația Rusă.
„Stabilirea acestor structuri compensează deficitul de prezență aliată permanentă în zona de sud-est a Europei. Grupul de Apărare Colectivă dislocat în România, sub comanda Franței, la Cincu, reprezintă un proiect esențial pentru credibilitatea și eficiența posturii colective în regiune”, a subliniat generalul Ciolponea.
În acest context, sub umbrela NATO, România beneficiază de importante dislocări de trupe din statele aliate, mai precis, circa 5.000 de militari din Statele Unite, Franța, Italia, Spania, Polonia, Portugalia, Luxemburg, Macedonia de Nord.
Proiecțiile României pentru summitul NATO de la Vilnius
Un nou summit NATO va avea loc luna viitoare, la Vilnius, în Lituania. Pentru această întrunire la nivel înalt, România a trasat următoarele perspective: continuarea consolidării grupului de luptă dislocat în România, de asemenea, țara noastră va pleda pentru întărirea prezenței aliate în regiunea Mării Negre. În aceeași măsură ca și până acum, România va susține sprijinul acordat Ucrainei de către Alianță.
Tot în cadrul summitului de la Vilnisu, România va pleda în favoarea aderării Suediei la NATO, în ideea în care regatul scandinav poate contribui strategic la poziția de descurajare adoptată de Alianță în raport cu intențiile beligerante ale Federației Ruse.
„Referitor la securitatea în zona Mării Negre. România, în calitate de stat riveran, membru NATO, acordă o importanță majoră acestei regiuni. Pentru țara noastră este o oportunitate semnificativă de dezvoltare economică durabilă și de prosperitate cu asigurarea unei securități optime. De aceea, Ministerul Apărării Naționale îi revin sarcini importante atât de nivel strategic, prin promovarea de inițiative de securitate în cadrul structurilor abilitate NATO și UE”, a mai punctat consilierul ministrului Angel Tîlvăr.
În privința dezvoltării capabilităților naționale de apărare, generalul Ciolponea a reiterat faptul că România face demersuri avansate pentru achiziționarea și construirea de noi nave de luptă, de suprafață, dar și de submarine, avându-se în vedere și dotarea acestor capabilități noi, precum și a celor deja existente cu armament performant.
Prin aceste programe ambițioase de înzestrare a Forțelor Navale Române, Guvernul României își propune să genereze noi oportunități și pentru operatorii din domeniul construcțiilor navale care activează în domeniul industriei de apărare, în județul Constanța, fapt care să implice și crearea de noi locuri de muncă, ceea ce ar spori nivelul de dezvoltare durabilă al județului Constanța, dar nu numai.
În aceeași ordine de idei, Ministerul Apărării Naționale vizează dezvoltarea calității învățământului militar și alinierea pregătirii elevilor și studenților militari la standarde compatibile cu cele practicate deja de alte state din NATO.
Efectele sociale ale războiului pot fi combătute prin coeziunea puternică a aliaților din NATO
Prezent la Forumul Internațional Public organizat la Constanța a fost și atașatul naval din cadrul Ambasadei Statelor Unite la București, căpitan-comandorul Daniel Aranda. Ofițerul a subliniat încă de la început că forumul reprezintă un teren propice pentru discuții constructive despre redobândirea păcii în regiunea Mării Negre, iar răspunsul este unul evident, a mai spus reprezentatul Departamentului pentru Apărare al SUA și anume conlucrarea tuturor partenerilor NATO pentru menținerea coeziunii în fața intențiilor Federației Ruse.
„Rusia și alți actori statali urmăresc dezbinarea legăturilor dintre state, iar cu acest război care durează de un an și jumătate am văzut o mulțime de schimbări tactice, tehnologie nou implementată: drone, rachete, avem de-a face cu un conflict foarte activ și foarte dinamic. Dincolo de dimensiunea sa militară, acest război are consecințe la nivel global, în toate domeniile. Nu discutăm doar despre acțiuni militare, ci și despre nesiguranța alimentară, despre punerea în pericol a navigației în bazinul Mării Negre, mergând până la afectarea libertății presei și a generării masive de dezinformare în mass-media și social media, motiv pentru care doar acționând întrunit putem combate aceste efecte”, a declarat cpt. cdor Daniel Aranda, în numele Ambasadei Statelor Unite.
Atașatul naval al SUA a mai adus în discuție și necesitatea ca instituțiile publice și cele din domeniul apărării să lucreze îndeaproape cu instituțiile mass-media pentru a furniza publicului informații corecte, acesta fiind unicul mod prin care fenomenul știrilor false poate fi contracarat cu succes.
Vergil Chițac – „Putin a devenit un geopolitician de secol XVII”
Invitat la Forumul Internațional Public în calitate de specialist în științe militare, contraamiralul de flotilă (r) Vergil Chițac, actualmente ocupant al fotoliului de primar al Municipiului Constanța, a oferit publicului o anamneză a ceea ce a adus zona Mării Negre și Europa în actual context de insecuritate, începând cu ascensiunea la putere a lui Vladimir Putin, în urmă cu 23 de ani.
Vergil Chițac a descris un portret sumar al celui supranumit Țarul de la Kremlin, spunând despre acesta, printre altele, că are mentalitatea unui geopolitician de final de Ev Mediu.
„(…) Nu crede în tratate, în convenții internaționale, în înțelegeri așa cum au fost ele după Al Doilea Război Mondial. El a devenit un politician de secolul XVII. Crede că în sfera de influență a marilor puteri, acestea trebuie să își spună punctul de vedere, nu contează regulile, pe când lumea bună, lumea occidentală, în care ne includem și noi, acționează după paradigma conform căreia fiecare stat trebuie să își aleagă drumul, alianța sau uniunea din care face parte”, a explicat Chițac.
În contextul paradigmei toxice la care aderă Kremlinul, Vladimir Putin a pus la încercare Occidentul, în 2014, prin anexarea abuzivă a Peninsulei Crimeea. Lipsa de reacție fermă de atunci a Vestului a generat riscul asumat în februarie 2022 de Federația Rusă prin invadarea Ucrainei, punând la cale, inițial, un război fulger, la capătul căruia, în cel mult o lună de zile de lupte, Ucraina s-ar fi supus voinței Rusiei. Ceea ce nu a luat în calcul președintele Putin a fost gradul de occidentalizare al Ucrainei, schimbările pronunțate de la nivelul clasei sale politice, care au avut loc în cei opt ani scurși de la momentul anexării Crimeii și până la declașarea războiului din 2022.
„E clar că războaiele lungi își au originea într-un calcul greșit al invadatorului. Rușii sunt acum în situația în care planul lor inițial a eșuat, trebuie să se recalibreze. (…) Par să fi abandonat obiectivul de a fi cucerit întreaga Ucraină, se mulțumesc numai cu conservarea situației din acest moment”, este de părere contraamiralul de flotilă (r) Chițac.
Rușii, mai crede acesta, au șanse de redresare, însă acest fapt ar presupune actualizarea logisticii, ceea ce poate fi extrem de costisitor, precum și moralul energizat al trupelor, capitol extrem de deficitar, în acest moment. Chițac susține că rușii au epuizat deja luptătorii buni pe care i-au avut, iar suplimentarea trupelor cu noi recruți se poate dovedi o carte pierzătoare.
Eșecul înzestrării Marinei Militare, „o rușine națională”
Specialistul în științe militare Vergil Chițac a mai lansat o ipoteză care, dacă s-ar dovedi reală, ar fi demnă să ridice nivelul de îngrijorare al aliaților din Europa.
„(…) De aici până la Sevastopol nu sunt mai mult de 400 de kilometri, sunt 210 mile marine. Cred că este înțelept să ne imaginăm că în Sevastopol sunt rachete îndreptate către fiecare port din Marea Neagră, deci și către Constanța – și nu exagerez deloc. Sigur că fiind sub umbrela NATO, avem confortul acesta că nu va îndrăzni Rusia să atace, dar știm noi dacă lucrurile nu vor scăpa de sub control? Cu ce ne apărăm?”, a punctat primarul Municipiului Constanța.
Cu aceste întrebări retorice, Chițac a introdus în discuție tema usturătoare a necesității acute de înzestrare a Forțelor Navale Române, blamând superficialitatea cu care programele de dotare a marinei militare au fost tratate de guvernele care s-au succedat.
„Ce facem cu Marina Militară? Că Marina Militară a fost cea mai văduvită dintre toate categoriile de forțe armate în ceea ce privește dotarea. Programul Corvete e în moarte clinică și cred că se va anula. Dacă nu se anula hotărârea de guvern din 2016 cu programul Corveta, acum aveam trei corvete și cele două fregate în etapa a II-a de modernizare, deci full operaționale. Dacă statul român, din 2005 (n.red – anul comisionării fregatelor T22) până în 2023 nu a reușit să introducă fregatele în etapa a II-a de modernizare, este o rușine națională. Nu putem să mai rămânem așa. România are nevoie mai mult ca oricând de echipamente militare pentru Marina Militară pentru a ne putea apăra fruntariile”, a subliniat, în mod vehement, actualul liberal Vergil Chițac.
În epilogul intervenției sale din cadrul forumului, Vergil Chițac a suspus reflecției publicului un set de concluzii. Printre acestea a enumerat importanța crucială a securității militare și necesitatea întăririi acesteia. O altă concluzie a făcut referire la nevoia ca România să își exploateze propriile zăcăminte de gaze naturale din Marea Neagră, dobândind astfel un avantaj strategic suplimentar în regiune. În accepțiunea primarului Constanței, prin exploatarea resurselor identificate până acum pe fundul Mării Negre, România s-ar putea transforma într-un furnizor de gaze naturale pentru Europa, cu precădere pentru statele șantajate de Rusia în schimbul acestei prețioase resurse.
De acum ne vedem și pe CD TV – televiziunea digitală cu cea mai mare acoperire din Sud Estul României: Constanța, Tulcea, Ialomița și Călărași.
Cele mai bune emisiuni și reportaje sunt pe www.cdtv.ro
Be the first to comment