Bronhoscopia este procedura minim invazivă pe care medicii o recomandă atunci când există suspiciuni de afecțiuni ale căilor respiratorii. Adesea realizată de un medic specialist pneumolog, bronhoscopia permite atât investigarea căilor aeriene ale pacientului, cât și plămânii acestuia. În timpul procedurii, un tub subțire numit bronhoscop este introdus prin nările sau prin gura pacientului, astfel încât să coboare pe gât până în plămâni.
Ulterior, prin intermediul unei camere video, medicul pneumolog are, practic, un canal de lucru și poate realiza nu doar partea de investigații, ci și partea de tratament, dacă există persoane care simt la nivelul plămânului o încărcare cu secreții și nu pot scăpa de aceste secreții pe cale naturală, de exemplu prin tuse, atunci, cu ajutorul bronhoscopiei se poate realiza un lavaj, o curățare a căilor aeriene, fapt care, de asemenea, poate simplifica și prelevarea de probe, descriu medicii.
Bronhoscopia este o metodă foarte uzuală utilizată atât pentru descoperirea afecțiunilor pulmonare sau ale căilor respiratorii, dar poate servi și la îndepărtarea unor corpuri străine aspirate accidental sau pentru administrarea unor tratamente specifice, localizate.
Dr. Elena Tunariu este medic specialist pneumolog la Ovidius Clinical Hospital (OCH) din Constanța și explică, pe larg, la ce folosește bronhoscopia, când și cui îi este recomandată această procedură de tip endoscopic.
„Bronhoscopia este o investugație care ne ajută să ne dăm seama de anumite afecțiuni de la nivelul plămânilor și căilor aeriene. Pentru că nu se face de primă intenție într-un cadru profilactic, avem nevoie neapărat de o patologie existentă, ca să putem să facem bronhoscopia, să ne ajute în a lua diagnosticul sau decizia în diagnostic”, explică medicul.
Adesea, pacientul ajunge la cabinetul medicului de familie acuzând simptome ce duc cu gândul la afecțiuni ale plămânilor sau ale căilor respiratorii, așa cum pot fi, de exemplu, răceli, viroze respiratorii sau bronșite agravate dintr-un motiv sau altul.
„De cele mai multe ori, pacientul cu anumite afecțiuni la nivelul plămânilor se va duce la un doctor care îl va ajuta; ori de medicină internă, ori colegii mei de pe pneumologie, ori alte specialități, cum ar fi și ORL-ul, chirurgie toractică. Iar în momentul în care colegii mei văd o anumită patologie la nivelul plămânului, atunci vor să știe mai multe informații despre acea patologie și pasul următor ar fi prelevarea de probe, care se face cel mai ușor doar cu ajutorul unei bronhoscopii. Mai poate să fie luată o probă și în cazul unei operații de tip chirurgical, dar aceasta implică mai multe complicații, iar atunci se recurge la pasul cel mai simplu și cel mai ușor de făcut și anume bronhoscopia”, mai adaugă dr. Elena Tunariu.
Cum se realizează procedura?
Mulți pacienți care ajung să se supună unei astfel de investigații medicale care poate oferi un diagnostic clar întâmpină totuși și o serie de temeri. Temeri îndreptățite, crede medicul Elena Tunariu, de vreme ce bronhoscopul pătrunde direct în plămânul pacientului. Medicii sunt însă conștienți de disconfortul creat de această procedură, motiv pentru care, pe timpul bronhoscopiei, pacientul va fi întotdeauna sedat și va dormi în timpul investigației, astfel încât să nu perceapă niciun soi de neplăcere.
„Intervenția este minim invazivă. În momentul în care vrem să prelevăm probe, dacă sunt probe ușor de prelevat de la nivelul căilor aeriene, atunci, de cele mai multe ori, ajunge o simplă sedare, dar dacă este nevoie ca intervenția să țină mai mult timp, pentru că este vorba și de un tratament, nu doar de partea diagnostică, atunci sedarea se poate accentua și va fi, practic, sedare continuă”, completează specialistul pneumolog.
Pașii de urmat
Pentru a ajunge la bronhoscopie, pacientul trebuie evaluat mai întâi de un medic specialist, care să constate o anumită patologie la nivelul plămânilor și care să prescrie o astfel de investigație menită să pună un diagnostic clar. Important de menționat este că bronhoscopia nu reprezintă o măsură profilactică.
„Nu vom face o bronhoscopie pentru că vrem să prevenim ceva. Se face doar în momentul când căutăm să punem un diagnostic referitor la o modificare la nivelul plămânului. Atunci pacientul va fi trimis de către un medic, se va prezenta la noi și va avea primul contact cu medicul specialist de pneumologie, care îl va ajuta să înțeleagă ce este investigația, ce presupune și de ce este nevoie de aceasta”, explică dr. Tunariu.
În funcție de simplitatea sau de complexitatea pe care le presupune investigația, pacientul poate pleca acasă fie în aceeași zi, fie i se va recomanda o noapte de internare pentru a fi ținut sub monitorizare.
Efecte adverse
„Cele mai ușoare complicații sunt de genul iritații la nivelul gâtului, pentru că intrăm prin căile aeriene superioare în căile aeriene inferioare și atunci va resimți pacientul a doua zi o ușoară iritație, o ușoară senzație de tuse. Cele mai importante sunt foarte rare, apar foarte rar, cum ar fi sângerarea, iar dacă noi, în timpul investigației vedem că este vorba de o prelevare de probe din adâncimea plămânului să zicem, atunci vom recomanda pacientului să rămână internat o noapte pentru a fi siguri că nu există complicații de tip sângerare”, detaliază medicul specialist pneumolog din cadrul Ovidius Clinical Hospital.
Pregătirea pacientului
Deoarece este o investigație care implică sedare, medicii recomandă pacienților să se prezinte la programarea pentru bronhoscopie având stomacul gol. De asemenea, pacientului are datoria de a-l informa pe medicul pneumolog despre tratamentul medicamentos pe care îl urmează, fiindcă există anumite scheme de tratament, alocate diverselor afecțiuni, care pot influența în mod neplăcut procedura endoscopică. Spre exemplu, pacienții care urmează tratament cu medicamente anticoagulante au risc crescut de sângerare. Ca atare, în cazul lor este nevoie de o grijă sporită în timpul investigației, astfel încât, prin prelevarea probelor, să nu fie generată o sângerare mai accentuată decât ar fi normal.
Rezultatele
„Rezultatul macroscopic, ceea ce se observă direct prin camera bronhoscopului îl va putea primi în aceeași zi. Rezultatele microscopice și histopatologice vin cu timpul de rigoare, două, trei săptămâni”, afirmă dr. Elena Tunariu.
Pacienții care apelează la serviciile departamentului de pneumologie din cadrul Ovidius Clinical Hospital din Constanța ar trebui să știe că bronhoscopia este o modalitate ușoară de diagnosticare a afecțiunilor de la nivelul căilor respiratorii sau al plămânilor, însă, de multe ori, diferența de calitate este dată și de aparatura pe care medicii o au la dispoziție.
„Este foarte ușor să putem accesa patologia căilor aeriene prin intermediul bronhoscopiei și ne putem da seama dacă vorbim de o patologie de tip bacteriologic sau de o patologie de tip malign, cancerul. Neavând această tehnologie ar fi foarte greu pentru toți colegii din ambulatoriu să poată să își dea seama bazându-se doar pe anamneza pacientului, examenul clinic și investigațiile imagistice. Este nevoie și de prelevarea de probe. Având un bronhoscop sau mai multe bronhoscoape în clinica OCH, ne simplifică luarea deciziilor în cadrul unei patologii așa de complicate ca cea a plămânului”, admite medicul.
Afecțiuni care pot fi tratate în cadrul secției de pneumologie OCH
Cei mai mulți pacienții care ajung la cabinetul de pneumologie de la Ovidius Clinical Hospital acuză tuse acută, persistentă după o infecție. O tuse devine cronică după circa opt săptămâni, iar acest caz, medicii recomandă ca pacienții să se supună neapărat unei investigații care să indice motivul exact pentru care tusea încă se manifestă.
„Altă patologie din păcate foarte răspândită este cea malignă, a cancerului pulmonar, pentru că avem, în continuare, foarte mulți pacienți care fumează și, de cele mai multe ori, fumatul este un factor de risc în apariția cancerului pulmonar. Mai sunt pacienți care au, în urma unor infecții repetate, probleme de căi aeriene, ca de exemplu pacienții cu dilatații de căi aeriene care au o încărcătură mare a secrețiilor pulmonare”, mai atrage atenția medicul Elena Tunariu.
De multe ori, bronhoscopia reprezintă și acea investigație complementară altor tehnici, de exemplu examenul clinic sau radiografiile, care ajută medicul să stabilească cea mai eficientă formă de tratament. În majoritatea cazurilor, bronhoscopia ajută prin precizie. Rezultatele astfel obținute pot indica medicului ce tip de antibiotic să prescrie unui pacient, ori dacă o anumită persoană prezintă noduli la nivel pulmonar, bronhoscopia poate ajuta la monitorizarea acestora și la determinarea naturii lor. Este un mod eficient de a pune diagonosticul pentru cancer pulmonar într-un stadiu care să permită salvarea vieții pacientului.
De acum ne vedem și pe CD TV – televiziunea digitală cu cea mai mare acoperire din Sud Estul României: Constanța, Tulcea, Ialomița și Călărași.
Cele mai bune emisiuni și reportaje sunt pe www.cdtv.ro
Be the first to comment