Organizația Mondială a Sănătății recomandă o suprafață de 50 de metri pătrați pentru fiecare locuitor, în timp ce legislația europeană, dar și cea națională, prevede un minimum de 26 de metri pătrați pe cap de locuitor. În Constanța, unde orice petic de pământ se transformă, peste noapte, într-un nou bloc sau un nou ansamblu de locuințe, s-a ajuns ca fiecărui locuitor să-i corespundă… aproape 15 metri pătrați de spațiu verde.
Lucrurile ar fi putut sta chiar mai rău, dar nici măcar administrațiile trecute ale orașului, care au retrocedat la foc automat orice palmă de pâmânt, n-au putut să se atingă (prea mult…) de acest veritabil “plămân verde al orașului”, care este Parcul Tăbăcărie, zonă care cuprinde și arealul în care își desfășoară activitatea Complexul Muzeal de Științe ale Naturii.
“S-a speculat ideea că în Constanța nu este nevoie de prea mult spațiu verde, după cum spunea fostul primar Mazăre, întrucât bate vântul și, din punct de vedere al poluării aerului putem sta cu autobuze, cu “diesele” și cu puțin spațiu verde. Într-o mare măsură, este adevărat. Bate vântul, cam tot timpul…”, explică, nu fără o urmă de ironie în glas, Adrian Bîlbă, directorul Complexului Muzeal de Științe ale Naturii.
“În consecință, s-a acționat corespunzător: s-a tăiat de nu s-a văzut și s-au construit blocuri! Ei, bine, eu vin cu altă perspectivă și spun că avem nevoie de spațiu verde, din punct de vedere psihologic, să vedem verde, pentru că suntem ființe care ne bucurăm la verde și la soare”, a continuat Adrian Bîlbă.
Acesta a subliniat importanța pe care o are păstrarea acestei zone de verde pe harta orașului și, mai mult, a susținut necesitatea regenerării permanente a parcurilor constănțene.
“Pe de altă parte, un “pieptăne” pentru praf este necesar mai ales acolo unde se construiește mult, iar spațiul verde face treaba asta. Noi, la Complexul Muzeal de Științe ale Naturii și zona aceasta unde avem un arboret și un parc dendrologic, noi suntem pieptenele vechii Constanța, Tomis, față de noua Constanța, Mamaia Nord, unde se construiește într-o veselie și de unde bate vântul de nord-est.
Este un fenomen natural că bate vântul acesta și este un lucru bun că acest parc este plasat în așa fel încât să apere zona Tomis de vântul care bate dintre Mamaia Nord și unde se constuiește de numa-numa… Cert este că avem nevoie de parcuri, cert este că noi avem 16 hectare, și parcul Tăbăcăriei are”, a spus Adrian Bîlbă, pentru Constanța NEWS.
Zona Dobrogei are câteva caracteristici speciale, din punct de vedere climatic, iar acest lucru se răsfrânge și asupra modului în care se prezintă pădurile.
“În Dobrogea, caracteristica principală este densitatea, iar această densitate este favorizantă, pentru că este premisă de insolație lungă, cu foarte mult soare și foarte multă lumină”, explică interlocutorul nostru. Adrian Bîlbă atrage atenția și asupra unui fenomen tăcut, dar vizibil în ochii specialistului: tropicalizarea climatică a Dobrogei.
“În același timp, însă, apar perioadele secetoase lungi, pentru că ne tropicalizăm climatic și vom avea un anotimp rece și umed, ploios, și unul nu foarte cald, dar foarte secetos. Vânt și secetă. Noi stăm tot aici, dar schimbările climaterice vin peste noi”, spune Adrian Bîlbă, care oferă și soluția pentru combaterea acestui fenomen.
“În consecință, este nevoie de densitate. Când faci un parc în Dobrogea, întreabă un specialist, un biolog, mergi în pădurea dobrogeană și încearcă să reconstitui acea pădure. Încearcă să înțelegi că nu poți pune arboret la 5-7 metri, cu betoane în jur, într-un pătrățel și să spui, lasă că-i punem noi apă. Poate cineva uită. Plus că arborii, în pământ, n-au nevoie doar de apă, ci au nevoie de aer și aerarea pământului nu se mai face. Punem arborii mai deși, lăsăm să se dezvolte așa cum îi ajută natura, unii mai bine, alții mai puțin bine, dar se dezvoltă arboretul în etaje. Iar aceste etaje înseamnă sănătatea pădurii dobrogene”.
Complexul Muzeal de Științe ale Naturii este preocupat în permanență de menținerea și îmbunătățirea arealului verde pe care îl are în administrare, iar acest lucru se poate observa ușor, vizitând parcul.
“Am realizat lucrări de afânare, de irigare, am făcut o pădure dobrogeană, cu o extindere a tot ceea ce înseamnă arboret, curățenie, înlocuire progresivă a celor care sunt fie îmbătrâniți, fie deteriorați, fie fac parte din specii care generează risc de incendiu, cum este plopul. Apoi, riscul alergogen, pentru că și asta contează într-un parc cu copii, cu vizitatori. Asta am făcut până acum”, reamintește Adrian Bîlbă.
Planurile de regenerare naturală a zonei nu se opresc aici, managerul CMSN mărturisindu-ne că în următoarea perioadă vor fi plantați peste 1000 de arbori.
“Bineînțeles, respectând perioada politică în care ne aflăm, avem mai multe de făcut, ca să nu promitem mai mult decât am făcut, și eu am un plan, un proiect european prin care să reclădim din temelii această zonă, în ceea ce privește niște plantări, niște schimbări pentru a ne adapta speciile.
Pe de o parte noile alogene aduse în Europa, este vorba despre specii ce nu sunt europene, dar se pretează bine în parcuri, iar pe de altă parte de a aduce speciile de arboret în corelație cu evoluția climatică tot mai ciudată. Ne trebuiesc specii care să reziste perioadelor tot mai lungi de secetă, dar să încorporeze apa atunci când este, și bineînțeles avem nevoie de specii care să creeze un decor educativ important.
În aceste condiții, noi ne găndim la tot felul de specii care să asigure această diversitate. De aceea, vom săpa în perioada următoare și vom adăuga încă o mie de arbori, aici, la Complexul Muzeal. Nu-i punem în primăvară pentru că nu este suficient timp umed în primăvară, iar recomandarea mea pentru toți este să planteze toamna, pentru că riscul de a îngheța pe timpul iernii este mult mai mic decât riscul de a se usca pe timpul verii. An de an trebuie să gândim, iar dacă avem o etajare pe vârste a arboretului, nimic mai sănătos, așa trebuie să fie”, a mai spus Adrian Bîlbă.
Complexul Muzeal de Științe ale Naturii poate fi vizitat de luni până duminică, între orele 09.00-19.30, programul personalizat pe locații putând fi accesat pe site-ul oficial: www.delfinariu.ro/#ProgramVizitare.
Be the first to comment