În planificarea urbană contemporană există o preocupare din ce în ce mai mare pentru implementarea conceptelor integrative, regenerative, mixed-used, prin care zone întregi abandonate sau depășite sunt redate orașelor. Îmbogățite cu funcționalități multiple, în care oamenii pot trăi, lucra și prospera cu adevărat, aceste zone devin „destinații”, adevărate agora moderne, locuri în care oamenii își doresc să îmbine armonios munca și timpul liber.
Deși poate dificil de imaginat, având în minte noțiunile pe care le cunoaștem astăzi, proiectele mixed-use ar putea fi ancorate în timp încă din anul 110 d.Hr., cu un prim exemplu, istoric vorbind, din Roma – „Piața lui Traian”. O zonă cu magazine și locuințe construite într-o structură complexă, cu o activitate vibrantă, care a devenit epicentrul orașului. Roma era epicentrul Imperiului, un loc către care „duceau toate drumurile” și care aduna oamenii ca un adevărat magnet. Păstrând proporțiile, zonele cu dezvoltări mixed-use de astăzi adună oamenii într-un spațiu cu utilizări multiple.
În lumea modernă, spre deosebire de cea antică, în urma apariției mijloacelor de transport, a tehnologiei și comunicațiilor, populația a început să se disperseze. Oamenii aleg orașe care promit condiții de dezvoltare și posibilități de experimentare, dar și de evoluție economică și socială. Astfel, a devenit tot mai evidentă nevoia estompării granițelor dintre viață, muncă și distracție și, ca atare, au apărut noi tipuri de dezvoltări urbane, concepute pentru a găzdui un amestec divers de spații comerciale, birouri și locuințe, zone de recreere și divertisment, cu servicii utile zilnic și spații care să încurajeze socializarea, toate într-un singur loc.
Dezvoltarea proiectelor mixte este o tendință globală, deoarece acestea se adaptează la cerințele și preferințele mereu în schimbare ale locuitorilor din mediul urban.
Transformarea spațiilor urbane nefolosite sau lipsite de viață comunitară a devenit, în ultimii 30 de ani, una dintre preocupările principale ale urbaniștilor, arhitecților și dezvoltatorilor imobiliari la nivel global care, prin proiecte mixed-use, le redau circuitului urban.
Grupul Iulius – primul dezvoltator de proiecte mixed-use în România
În România, Grupul Iulius este cel care a avut viziunea, determinarea și forța de a schimba paradigma urbană, prin dezvoltarea proiectelor mixte în Iași, Cluj-Napoca, Timișoara și, în curând, în Constanța. Decizia dezvoltatorului de a face investiții de amploare pentru a construi proiecte mixte a fost luată după analize detaliate privind oportunitățile de dezvoltare ale unor zone urbane aflate într-un con de umbră, care, printr-o regenerare complexă, ar putea satisface nevoile comunității din toate punctele de vedere: economice, sociale și culturale.
Grupul Iulius dezvoltă proiecte mixte în România încă din 2008, când au început lucrările la primul ansamblu de acest gen țară, Palas Iași, inaugurat în 2012, care a oferit perspective noi și atractive de creștere, reconvertind o zonă centrală a orașului, insuficient valorificată, într-un pol de atracție. Nu doar pentru populație, care se raportează la proiect drept o destinație de timp liber, ci și pentru mediul de business, Iașul devenind prin acest proiect orașul cu cel mai mare centru de business din țară, care a generat peste 14.000 de locuri de muncă. Iar după acest proiect au urmat și altele, în Timișoara și Cluj, cu un efect similar privind impactul pozitiv în viața orașului.
Diferențele dintre un proiect mixed-use și un mall tradițional
Mall-urile pe care le cunoaștem cu toții au apărut prin anii ’60, în Statele Unite, ca locuri care facilitau comerțul cu amănuntul, ce se desfășura în spații închise, controlate climatic și care rezolvau, printre altele, și necesitatea locurilor de parcare pentru clienți. După ani de funcționare, odată cu evoluția societății și apariției tehnologiei, nevoia de schimbare a transformat și mall-urile în spații mai complexe, clienții având posibilitatea de a trăi experiențe noi, care au depășit aria cumpărăturilor, de la vizionarea de filme, până la petrecerea unui timp de calitate la restaurantele sau terasele amplasate fie în interiorul, fie în exteriorul mall-urilor.
Cu toate acestea, funcția comercială rămâne centrală în dezvoltarea mall-urilor și ea primează în fața oricărei alte dezvoltări. Datorită acestui lucru, dezvoltarea unui mall este mai simplu de realizat decât a unui proiect mixt.
Spre deosebire de mall-urile tradiționale, proiectele mixte pun accent pe aspectul integrativ și transformator al zonei, care acordă o prioritate urbanismului modern și tratează în mod egal celelalte dezvoltări.
Fiecare oraș în parte este diferit, are o voce, un stil, un trecut și o identitate. Grupul Iulius respectă aceste dimensiuni, care se dovedesc esențiale în conceperea unui proiect mixt, consultând autoritățile și administrația locală, ONG-urile, mediul de business și mediul academic. Toți acești factori definesc specificitatea zonei care urmează a fi regenerată urban și ajută la identificarea nevoilor specifice. Formula de bază presupune din start o combinație completă și complexă de magazine, servicii, centre de distracție, facilități specifice unui stil de viață actual, parc și evenimente atractive pentru toate categoriile de public, dar și oportunități de muncă prin companiile atrase în spațiile office. Practic, un proiect mixt oferă echilibrul între timpul petrecut la muncă, timpul alocat pentru serviciile zilnice, timpul personal și cel dedicat pentru activități împreună cu persoanele dragi: o infrastructură de lifestyle accesibilă în același loc.
Sustenabilitatea este un atribut important al proiectelor mixte dezvoltate de Grupul Iulius, printr-o preocuparea permanentă pentru integrarea naturii, dar și pentru crearea unui mediu sănătos, care să susțină o mai bună calitate a vieții. În tandem cu valorificarea forței de muncă și a efervescenței economice pe care o favorizează un astfel de proiect. Toate aceste valori și principii, de la sustenabilitate, la identitate locală și specificitate urbană, au determinat Grupul Iulius să facă până acum investiții de peste 1,2 miliarde de euro în proiectele din Iași, Timișoara, Cluj-Napoca și Suceava, la care se va adăuga și cel din Constanța. Impactul acestor proiecte este unul în cascadă, pentru că, dincolo de atractivitatea în domeniul afacerilor și reintegrarea în orașe a zonelor neutilizate, acestea devin nuclee ale dezvoltării urbane și pentru viitor. Flexibilitatea spațiilor cu utilizare mixtă le permite acestora să evolueze în timp real, pentru a răspunde cerințelor schimbătoare ale pieței și nevoilor comunității, reflectând astfel natura adaptivă a planificării urbane.
Be the first to comment