La prima vedere, presa din anii ’30 nu era cu nimic mai prejos față de cea de astăzi. La Constanța, ziarul “Farul”, condus de Traian Roșculeț apărea în fiecare săptămână. Subiectele principale erau cele politice, dar economia orașului, divertismentul și cultura erau presărate de remarci acide și de observațiile pertinente ale jurnaliștilor de mult apuși.
Numărul 6 al ziarului Farul a apărut în urmă cu 83 ani, pe 14 martie 1933.
În pagina întâi, T. Roșculeț relata „Adunarea comitetului de conducere a partidului Național-Agrar Organizația Constanța”. În cadrul ședinței, președintele și deputatul A. Butu , a criticat situația „precară” a guvernului PNȚ, iar O. Goruneanu, secretarul general și fost prefect, și Al. Gherghel, decanul Baroului și fost prefect, au subliniat „progresul” pe care îl făcuse recent „propaganda agrariană” în satele din județ și importanța presei în succesul aceasteia.
Învățătorul Răducu prezenta opiniei publice concluzia disperată a congresului extraordinar al colegilor săi din jud. Caliacra, unde se decisese „măsura supremă, de rezistență” împotriva celor cinci „lovituri materiale” suferite din partea statului, în contextul marii crize economice globale din 1929-1933: nerespectarea salariului din legea armonizării, neacordarea gradațiilor (avansărilor) legale, neplata titlurilor obținute prin examen, restanțe salariale multiple și reducerea salariilor cu 12,50%.
În anii 30, Constanța încă mai avea cinematografe
Trecerea cinematografelor în administrarea autorităților locale era o sugestie publică a revistei, luând ca exemplu unele municipii din Ardeal și demersul prefectului județului Tulcea, care obținuse fonduri pentru ajutorarea săracilor prin promovarea unui film în orașul reședință de județ.
Inspectoratul comercial al Dobrogei anunța că reclamațiile privind comerțul, specula și regulamentul de organizare a oboarelor de cereale și a speculei vor intra în atribuțiile sale.
În pagina de cultură, Aurel Vulpe îi reprezenta pe intelectualii constănțeni ce îi aduceau un omagiu marelui actor bucureștean Tony Bulandra, care își alesese Constanța ca primă etapă a turneului național prin care își aniversa cele trei decenii de activitate teatrală. Vulpe amintea că același Bulandra, împreună cu Al. Davila, inaugurase cu un sfert de veac în urmă prima scenă de teatru dobrogean, la Cazinoul comunal.
Rubrica de „Cărți și Reviste” comenta negativ Orașul cu corăbii, volumul de nuvele al lui Ioan Butucescu, publicat în 1932 la Constanța. Pe de altă parte, se consemna pozitiv apariția numerelor 8, 9 și 10 (decembrie 1932- ianuarie 1933) ale Gazetei învățătorului, „organul” Asociației învățătorilor din jud. Constanța.
În pagina economică, reclamele informau că: P. Șapira-Hagiul din Constanța era autorizat de Loteria Statului să vândă biletele de loterie în județele Constanța, Caliacra și Durostor; o expoziție de aparate electrice de menaj era deschisă permanent publicului constănțean la magazinul SCEC din str. Carol nr. 30; „La Funogea fripturile lui Adam sunt neîntrecute, ia vinurile fără rival”; firma „Albania” din str. Traian nr. 18-20 avea ca domenii de activitate tipografia, legătoria, librăria, ștampilele și „Posedă tot felul de imprimate necesare tuturor autorităților”;; A. U. Bogosian, domiciliat pe „Str. Carol No. 51 (vis-a-vis de Poștă)”, cu nr. de telefon 378, erau autorizat de Loteria Statului să vândă bilete de loterie; Cazinoul Constanța era deschis permanent; Marcel Rabinovitz, domiciliat pe „Strada Carol No. 52 Constanța (alături de magazinul Ralli Frangopol)”, era autorizat de Loteria de Stat pentru „colectura principală”; firma „Luther” avea ca domenii de activitate restaurant și berărie.
Rubrica „Cărți despre Dobrogea” prezintă lucrarea Les Bulgares en Dobroudja ca „o expunere a cunoscutelor argumente istorice și etnografice cari militează în favoarea drepturilor bulgarilor asupra Dobrogei”, opunând acestor argumente teza dispariției bulgarilor din regiune după cucerirea otomană și a întoarcerii lor în secolul XIX, „cum a dovedit d. Iorga și alți savanți străini în Dobrogea roumaine”.
Vin turiștii! Cum pregătim sezonul estival?
Apropierea sezonului estival a determinat Comisia balneo-climatică din Mangalia să decidă plantarea falezei și înzestrarea plajei cu un post de prim ajutor și cu aparate de gimnastică. Inițiativa mangaliotă era dată ca exemplu organismului similar din Constanța, deși era pusă sub semnul întrebării din punct de vedere al existenței resurselor financiare.
Comandorul Pogonatu și colonelul Ceaușeanu organizaseră sâmbătă, 11 martie, „un strălucit bal” în saloanele Cercului Militar „Carol”, „în sunetele celor două muzici militare”. Între participanții militari au fost remarcați „d-na și d-l General Stan Popescu, d-na și d-l Amiral Bălănescu”, iar între civili „d-nele și d-nii Em. Alexandrescu, Bădescu, Goruneanu, Vulpe”.
În ultima pagină, Selim Abdulachim, „Presidentul Com. Musulmane” prezenta „Activitatea Comunității Musulmane din Constanța pe 1932”. La adunarea ținută la școala musulmană s-a consemnat că la terminarea mandatului de patru ani al conducerii în exercițiu situația financiară a comunității trecuse de la faliment la excedent, se construiseră o casă de rugăciuni în cartierul Kumluc și minaretul geamiei din Anadalchioi și se obținuse recunoașterea personalității juridice a comunității. Aceste realizări fuseseră posibile prin cooperarea cu Asociația Culturală „Selim Abdulachim”, vânzarea unor locuri virane nerentabile ale comunității și ajutoarele bănești și scăderile de taxe obținute de la primărie și ministerul învățământului.
În apropierea sezonlui estival, Roșculeț critica pe ajutorul de primar jurist Panait Teodoru pentru lentoarea și lipsa de transparență în pregătirea caietului de sarcini pentru licitația de concesionare a jocurilor de noroc de la Cazinou, amintind de „greșeala” din trecut, când s-a acordat concesiunea în plin sezon, „sub momeala unui contract cu avantaje enorme, dar fictive”.
La ședința organizației debitorilor urbani din Dorogea din 12 martie, prezidată de cap. Florescu, N. Boeru, C. Teodoridi, M. Ștefănescu, O. Weinstock au prezentat „jalnica și disperata situație a debitorilor ruinați de camătă”. În memoriul înaintat regelui Carol II și ministrului justiției se cerea „o micșorare a creanței în raport cu vechimea ei și o eșalonare în termin de cel puțin 15 ani” pentru a nu-și pierde casele.
Agronomul Țimiraș aducea un ultim omagiu colegului său George Asbiovici, membru al Institutul Agronomic. Licențiat în Germania, Asbiovici avusese o importantă contribuție în dezvoltarea rurală a Dobrogei.
Evenimentele zilei
Notând că în satul tulcean Islam Geafearca decedase o femeie în urma unui avort provocat de o moașă, Farul concluziona amar: „Mergem bine! Au început avorturile și prin sate.”
Polițistul Tudoroniu anunța vânzarea prin licitație publică în piața Carol a mobilierului „dibitorului” Nicolae Naghi, sechestrat pentru despăgubirea creditorului „D-na Ermoza Seni”.
Avocatul Ion Oțelea își oferea serviciile pe „Strada I. Bănescu No. 8” din Constanța, iar Colegiul Medicilor anunța organizarea unui „ciai dansant în ziua de 22 Aprilie 1933, orele 5 p. m., în Saloanele Palatului Primăriei Municipiului Constanța”.
Be the first to comment