Sfânta Parascheva este sărbătorită în fiecare an pe data de 14 octombrie. Rămășițele trupești, transformate în odoare sfinte au fost aduse la Iași în urmă cu 375 ani, dar în ultimul deceniu au devenit un loc de pelerinaj pe care niciun creștin adevărat nu îl ratează.
Jurnaliștii Constanța NEWS au vrut să afle câteva dintre secretele care o fac pe Sfânta Parascheva atât de iubită de crești ortodocșii din România. Am discutat cu preotul lector universitar Ioan-Valentin Istrati de la Facultatea de Teologie “Sfântul Apostol Andrei” din Constanța. Părintele este cel care a îmbunătățit și reeditat o carte despre Sfânta Parascheva pe vremea când era redactorul șef al portalului Doxologia.ro.
Moaștele, spune preotul constănțean, sunt mărturia unei minuni a lui Dumnezeu pentru că ele nu sunt supuse stricăciunii trupului după moarte. Biserica numără sute de astfel de sfinți ale căror rămășițe s-au transformat în moaște. Cele ale Sfintei Cuvioase Parascheva au fost aduse la Iași în anul 1641. În ultimul deceniu, ele au devenit un fel de moaște-vedetă pentru că sute de mii de pelerini din toată țara vin la hramul Sfintei Parascheva și stau la cozi interminabile pentru a se închina la raclă.
“Pentru a face cunoscute aceste minuni şi binefaceri ale Sfintei, părinţii de la Catedrala mitropolitană din Iaşi au iniţiat acum câţiva ani un demers de scriere a acestor minuni. A apărut astfel, în 2012, la Editura Doxologia, în două volume deja, cartea “Binefacerile Sfintei Parascheva”, pe care chiar eu am diortosit-o, completat-o şi înfrumuseţat-o, pe vremea când eram redactor-şef al Portalului Doxologia.ro al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei. Oamenii nu se roagă sfinţilor care nu-i ajută. Astfel, credincioşii au simţit inima sfântă a Cuvioasei şi lucrarea de har şi de lumină din viaţa lor, şi de aceea se adună în număr atât de mare, în fiecare an, de ziua Sfintei Parascheva”, și-a adus aminte preotul Istrati în discuția cu jurnaliștii Constanța NEWS.
Sute de biserici care poartă numele Sfintei Parascheva
Moldova și Ardealul au adoptat numele Sfintei Parascheva pentru sute de lăcașuri de cult. Cu toate că numele nu mai este la modă, sunt mulți români care îl aleg pentru copiii lor. Iar racla care adăpostește moaștele este vizitată de milioane de oameni în fiecare an.
“Cinstirea Sfintei Cuvioase Parascheva este înscrisă adânc în identitatea Ortodoxiei româneşti şi viaţa ei de smerenie şi rugăciune este model şi izvor de inspiraţie în credinţă şi lucrare pentru toţi românii. Istoria bisericească a românilor a fost minunat marcată de lucrarea minunată a Ocrotitoarei Moldovei şi acum, pelerinajul la moaştele ei este cel mai mare pelerinaj la moaştele unui sfânt din România”, a declarat preotul constănțean pentru ctnews.ro.
Este mersul în genunchi rupt din Biblie? De ce nu ia Biserica nicio măsură în acest sens
Cu toate că există credincioși care fac un obicei din a merge în genunchi sute de metri până la raclele cu moaște, acest lucru nu se întâmplă la pelerinajul Sfintei Parascheva. Motivul ține mai degrabă de economia timpului. Jandarmii care îi îndrumă pe credincioși nu ar putea să “mute” un număr mare de pelerini într-un timp atât de scurt.
Biserica nu încurajează mersul în genunchi, cu atât mai mult cu cât originea gestului vine din orientul apropiat.
“Biserica lui Hristos certifică gestul liturgic personal al îngenuncherii în Biserică, la icoane sau la moaştele unui sfânt ca fiind un gest justificat şi plin de semnificaţie teologică. În acelaşi timp, mersul în genunchi este o tradiţie orientală (de sorginte armeană şi siriacă) care nu s-a generalizat în Biserica Ortodoxă Română. El nu este nici combătut, căci exprimă râvna, smerenia şi credinţa jertfelnică a credincioşilor care fac acest gest, nici impus ca regulă în ortodoxia românească”, a explicat părintele Ioan-Valentin Istrati pentru Constanța NEWS.
Puterea moaștelor și miracolele asociate lor
La coada de la Iași stau și invalizi sau persoane în vârstă. Ei speră la o iertare din partea lui Dumnezeu sau la vindecarea bolilor. Biserica este de părere că puterea moaștelor este aceeași cu puterea Sfântului Duh care sălăşluieşte în omul sfânt în timpul vieţii sale, transformând trupul în “Templu al Duhului Sfânt” (I Corinteni 6, 19). După moarte, trupul care rămâne nestricat este considerat un izvor de mângâiere și vindecare, dar și o mărturie a prezenței lui Dumnezeu în sfinți.
“Puterea sfintelor moaşte este una harică, prin care Dumnezeu dăruieşte oamenilor, prin rugăciunile sfinţilor, pacea şi vindecarea de boli. Există mii de mărturii foarte recente de vindecări de boli incurabile, de izbăvire de cel rău şi de mângâiere. Cea mai bună mărturie este rândul de zeci de mii de oameni de la pelerinajul Sfintei, oameni care, fiecare în parte, au o istorie de ajutor, de tămăduire şi de har, prin rugăciunile Sfintei către Dumnezeu”, spune părintele constănțean pentru ctnews.ro.
Diferența dintre Chipul Cioplit blamat de Biblie și moaște
Biblia îi condamnă pe cei care se închină la un chip cioplit și mulți nu înțeleg care este diferența dintre o raclă cu rămășițe umane și un astfel de idol făcut de om. Biserica Ortodoxă Română face diferență foarte clară între Moaștele Sfinților care sunt trupuri pline de har și un dumnezeu inventat de o persoană anume.
“Moaștele nu le adorăm ca pe Dumnezeu, le sărutăm şi ne rugăm sfinţilor să ne ajute. Noi nu ne închinăm materiei, nu divinizăm trupul, lemnul sau aurul raclei, ci noi cinstim sfântul al cărui trup odihneşte în faţa noastră, slăvindu-l pe Dumnezeu pentru harul pe care l-a revărsat peste noi prin rugăciunile sfântului. În timp ce trupul nostru sărută moaştele sfântului, mintea noastră se ridică la cer, la Dumnezeu care a dăruit sfinţilor harul Său şi unirea cu El. Creştinii nu înlocuiesc adorarea lui Dumnezeu cu cinstirea sfinţilor, ci se roagă lui Dumnezeu prin sfinţi, luându-i ca avocaţi şi rugători pentru noi”, a încheiat preotul Ioan-Valentin Istrati dialogul cu jurnaliștii Constanța NEWS.
Be the first to comment