Atunci când intri în Constanța vezi, pe marginea drumului, niște vapoare ruginite. Sunt navele Gărzii de Coastă, montate cu fast de Mazăre ca un simbol al orașului care îmbrățișează marea.
Au urmat primari care le-au vopsit și acum avem un contra-amiral care nu doar că nu le mai vopsește, dar le-a lăsat să ruginească. Un alt simbol al nepăsării și incompetenței. Dar acest editorial nu este despre vapoare ruginite, ci despre un amiral și un echipaj întreg care nu știe să gestioneze un oraș dependent de turism, un oraș care ar putea să câștige de 100 ori mai mult dacă ar susține evenimentele, concertele, turismul.
“Nu văd beneficiile turismului la Constanța”, spunea primarul Vergil Chițac în toamna lui 2024. Iar noi nu vedem deloc beneficiile administrației locale la Constanța. Primarul se laudă cu locuri de parcare – simple dungi de vopsea pe asfalt, sensuri giratorii și sensuri unice.
Și uite că începe să vină și nota de plată. În 2025, Festivalul Neversea nu are loc la Constanța, ci la București. L-am pierdut și pe ăsta. Nu a fost o surpriză, ci doar o confirmare. De ani de zile, organizatorii trăgeau semnale de alarmă. Contracte întârziate, birocrație fără cap și fără busolă, refuzuri voalate sau fățișe, ironii administrative și un ton arogant dinspre Primăria Constanța, ca și cum orașul le-ar face o favoare celor care aduc zeci de mii de turiști, milioane de euro în economie, expunere internațională și un strop de viață în miezul verii.
Dar în mintea contra-amiralului nostru, Neversea e doar o petrecere pe plajă. Nu contează că hotelurile se umplu, că restaurantele înfloresc, că încasările cresc la tot pasul. Nu contează că tinerii – și nu doar tinerii – își planifică vacanțele după el.
Pentru administrația locală, festivalul e o bătaie de cap. E aglomerație, e zgomot, e muncă în plus pentru o Primărie care pare că ar prefera liniștea unui oraș mort, dar bine ordonat, cu semne rutiere proaspăt vopsite și bănci aliniate ca la armată.
Așa că Neversea pleacă. Și odată cu el pleacă și ideea că orașul ăsta ar mai putea fi vreodată viu, vibrant, conectat la ce înseamnă turism modern.
Se mută la București. Acolo unde, culmea, autoritățile au înțeles valoarea unui astfel de eveniment. Acolo unde nimeni nu se plânge că vin oamenii. Dimpotrivă, îi așteaptă. Îi invită. Le creează condiții.
La Constanța, în schimb, ni se vinde mândria golită de sens a unei administrații care confundă disciplina cu refuzul și organizarea cu blocajul. Și poate că nici nu e doar despre Neversea. Poate că e despre tot ce am pierdut și continuăm să pierdem: zeci de ocazii ratate, parteneriate refuzate, investitori ignorați.
În timp ce Chițac își lustruiește uniforma de amiral și visează la un oraș-port muzeificat, fără valuri, fără muzică, fără energie, Constanța se scufundă în irelevanță.
Și dacă azi pleacă Neversea, mâine cine urmează? Ce alt festival? Ce alt investitor? Ce alt vis?
Amirale, Ruginește vaporul. Dar nu el e problema. Ruginește viziunea. Ruginește speranța. Ruginește viitorul acestui oraș.
Be the first to comment