Boala arterială periferică este o problemă gravă și destul de frecventă, pe care însă, din păcate, mulți pacienți o neglijează până când, în unele cazuri, devine prea târziu. Este vorba în special de cazurile în care pacientul se prezintă la medic cu gangrenă la nivelul membrelor inferioare, situație în care medicul nu are prea multe alternative și se ajunge la amputarea membrului afectat.
Astfel devine lesne de înțeles de ce boala arterială periferică ajunge să aibă nu doar un impact clinic sau emoțional asupra pacientului, ci și social. Reintegrarea în societate a unui pacient care a fost supus unei astfel de intervenții drastice fiind în sine o provocare.
„Boala arterială periferică se caracterizează prin îngustarea arterelor care irigă membrele inferioare sau superioare, ca urmare a procesului de ateroscleroză”, explică dr. Roberto Haret, medic primar cardiolog, la Ovidius Clinical Hospital din Constanța.
Ateroscleroza presupune formarea plăcilor de aterom pe pereții vaselor de sânge, ceea ce reduce treptat fluxul sanguin și afectează oxigenarea țesuturilor. Când arterele sunt blocate în proporție de peste 70%, țesuturile sănătoase suferă din lipsa alimentării cu sânge, ceea ce poate duce la complicații severe, precum gangrena și, în dramatic de multe cazuri, la amputarea membrelor.
„Din păcate, boala arterială periferică este frecvent întâlnită, dar mulți pacienți neglijează simptomele și ajung la medic doar în stadiile avansate, când opțiunile de tratament sunt limitate și amputarea devine necesară”, avertizează dr. Haret.
Specialiștii au observat că boala arterială periferică tinde să afecteze în special bărbații. În privința factorilor de risc ce duc la apariția aterosclerozei, medicul cardiolog Roberto Haret afirmă:
„Vorbim despre vârsta înaintată, vârsta de peste 70 de ani, sexul masculin, pacienții cu hipertensiune arterială, pacienții cu diabet zaharat – din păcate diabetul zaharat este un factor de risc extrem de sever în apariția și progresia bolii arteriale periferice”.
Unul dintre primele simptome ale bolii arteriale periferice este claudicația intermitentă, adică acele crampe musculare pe care pacientul le resimte la nivelul gambelor în timpul mersului.
„Inițial aceste crampe musculare apar la un perimetru de mers mare, însă ulterior, odată cu progresia plăcii de aterom și îngustarea lumenului arterial, durerea în gambă apare la distanțe din ce în ce mai mici, pentru ca, în final, această durere să fie permanentă, inclusiv în starea de repaus”, spune medicul.
Netratarea acestor simptome poate duce la complicații grave, mai avertizează specialistul. Cel mai mare risc este de pierdere definitivă a membrului inferior și, chiar dacă intervenția se limitează la picior, riscul de deces este foarte ridicat în primii doi ani de la această intervenție chirurgicală drastică.
Aceste consecințe nefaste menționate de dr. Roberto Haret sunt adesea generate de accelerarea procesului de ateroscleroză, care nu cuprinde numai un anumit segment de vas, ci este un proces generalizat, mai explică doctorul.
„Mortalitatea este mare la acești pacienți. Aproximativ 15% dintre cei care suferă o amputație la nivelul gambei, în următorii doi ani, pot suferi o amputație la nivelul coapsei. Și, tot cam 15% dintre pacienți, în doi ani, pot suferi o amputație la nivelul celuilalt membru inferior”, avertizează Roberto Haret.
În ceea ce privește diagnosticarea bolii arteriale periferice, medicii se bazează atât pe examinarea clinică, precum și pe cea paraclinică. Inițial, medicul măsoară tensiunea arterială la nivelul membrelor inferioare și superioare, folosind indici de tipul gleznă-braț sau deget-braț. Dacă raportul obținut este subunitar, înseamnă că afecțiunea este prezentă. Din acest punct, cele mai importante sunt analizele paraclinice.
„Vorbim aici despre ecografia Doppler arterială, angio CT-ul de membre inferioare sau angio RMN-ul și bineînțeles, angiografia de membre inferioare sau de membre superioare care este cea mai fidelă metodă de diagnostic și care permite, în același timp, și aprecierea modalității de tratament a leziunilor pe care noi le descoperim”, explică medicul cardiolog.
Se poate spune că pacienții care ajung la Ovidius Clinical Hospital cu astfel de afecțiuni severe sunt din start privilegiați. Spitalul privat dispune de tehnică medicală foarte avansată, de multe ori unică în regiunea de sud-est a țării. Aparatele medicale performante și extrem de precise îi ajută pe medici să decidă metoda de tratament pe care o vor aplica pacientului.
„Vorbim aici despre o modalitate de tratament fie pe cale intervențională – adică minim invazivă sau chirurgicală. Modalitatea minim invazivă se referă la angioplastie cu balon, adică introducerea la nivelul zonei de îngustare a vasului a unui balon simplu sau care are pe suprafața sa o substanță activă care se impregnează în intima vasului, în structura internă a vasului și împiedică un proces de proliferare celulară, adică de restenoză, de reîngustare la interval de luni de zile sau ani. Sau vorbim despre angioplastia percutană – cu stent – în condițiile în care, după administrarea balonului apar disecții care pot închide vasul, adică alterări ale învelișului intern al vasului, care pot duce la închiderea vasului, atunci se implantează un stent autoexpandabil care, practic, ține fixă structura internă a vasului”, descrie medicul cardiolog procedura.
De curând, prin mâinile medicului cardiolog Roberto Haret a trecut cazul unei paciente, în vârstă de 82 de ani, diagnosticate cu boala arterială periferică și care a avut nevoie de o intervenție mai deosebită.
„Este un caz mai special la care am utilizat o modalitate de tratament mai modernă și vorbesc aici despre o aterectomie rotațională și aspirativă. Este vorba despre un aparat care utilizează un fel de burghiu care în capăt are cinci lame și care se rotește cu o frecvență de 70.000 de rotații pe minut. Practic, această pacientă avea niște vase extrem de calcificate la nivelul membrelor inferioare. Undeva în zona genunchiului vasul era închis complet și din acest motiv am ales acest tip de tratament care ne-a ajutat foarte mult”, explică medicul.
În cazul pacientei de 82 de ani, medicul face referire și la o predispoziție genetică, la care se adaugă și existența altor factori de risc precum diabetul, hiperensiunea și dislipidemia. De altfel, medicul cardiolog a mai ținut să facă o precizare inedită și anume că existența calcificărilor arteriale este o caracteristică extrem de întâlnită în zona Dobrogei și de aceea a spus că, în cazul pacientei sale de 82 de ani, s-a luat în calcul și predispoziția genetică. Dar alterarea stării de sănătate către acest tip de afecțiuni la vârsta senectuții este strâns legată și de stilul de viață de până atunci al pacientului, incluzând aici alimentația, obiceiurile nocive adoptate la un moment dat, sedentarismul și așa mai departe.
Cu siguranță prezența vaselor calcificate a reprezentat o provocare pentru chirurgii care s-au aplecat asupra tratamentului pacientei de 82 de ani. Mai mult decât atât, intervenția cu un dispozitiv de tip Jetstream pentru ateropatia obliterantă, riscul cel mai mare a fost cel de perforație arterială. Experiența și precizia cadrelor medicale din echipa de chirurgie cardiovasculară de la Ovidius Clinical Hospital și-au spus însă cuvântul, iar intervenția a decurs perfect, astfel încât pacienta s-a putut întoarce în siguranță la familia sa, cu o problemă de sănătate în minus.
Particularitățile constatate de medici în cazul acestei paciente făceau dificilă, aproape imposibilă, la început, o intervenție chirurgicală pentru tratarea afecțiunilor arteriale de care femeia suferea. Dotările de înaltă clasă de la Ovidius Clinical Hospital le-au oferit totuși și de această dată medicilor o alternativă viabilă.
„Intervenția a durat o oră, oră și un sfert și vreau să vă spun că pacienta a doua zi a fost externată”, a specificat medicul Roberto Haret.
Pacienta de 82 de ani, la fel ca și alții aflați în aceeași situație, s-a întors acasă cu o schemă de tratament nouă. Medicii i-au prescris o combinație de două medicamente denumite antiagregante plachetare ce au rolul de împiedica formarea cheagurilor de sânge la nivelul zonei unde s-a intervenit chirurgical. Astfel, pacienta a reușit să meargă mai departe și la propriu și la figurat, pentru că, mulțumită condițiilor moderne de la Ovidius Clinical Hospital, medicii au reușit să evite în cazul ei amputarea piciorului.
Medicul cardiolog Roberto Haret recunoaște cât de util este angiograful de care el și echipa din care face parte dispun la OCH.
„Vorbim de un angiograf foarte performant care ne permite efectuarea tuturor felurilor de proceduri și având alături companii și aceste dispozitive de genul celui de aterectomie rotațională, practic nu suntem limitați de nimic să putem face orice pentru a salva viața pacientului”, a subliniat medicul.
În calitate de medic primar cardiolog, supraspecializat în cardiologie intervențională, dr. Roberto Haret a acumulat în palmares peste 15.000 de proceduri intervenționale. A lucrat în spitale de stat, unde s-a confruntat cu neajunsurile generate de sistemul public de sănătate din România, trăind pe propria piele mâhnirea de a nu-și putea ajuta pacienții în adevărații parametri ai priceperii sale. Cardiologul a decis, așadar, să se alăture echipei medicale de la spitalul privat Ovidius Clinical Hospital, unde zi de zi are parte de satisfacția propriei munci punând pe picioare pacienți cu afecțiuni grave, care ar fi avut șanse limitate de vindecare sau de supraviețuire, dacă ar ajuns în alte unități medicale mai slab dotate.
Be the first to comment