Cel mai lung și sever post pentru credincioșii creștini este Postul Paștelui, întins pe durata a 40 de zile și la care se adaugă Săptpmâna Patimilor, în care ne aflăm. În toată această perioadă, au existat doar două zile în care credincioșii au avut dezlegare la pește, adică au putut consuma preparate din pește.
Dată fiind lungimea postului, unii credincioși, care văd mai mult scopul în sine, decât utilitatea sa, consideră că pot “fenta” alimentar al acestei perioade consumând așa-numitele fructe de mare. Dacă sunt sau nu de post aceste “fructe de mare”nu suntem în măsură să vă spunem, însă, cu ajutorul directorului Complexului Muzeal de Științe ale Naturii Constanța, dr. Adrian Bîlbă, vă putem satisface curiozitatea cu privire la încadrarea lor în regnul animal.
“Nevertebratele marine, așa-numitele sea-food sau bunătăți ale mării, au fost denumite de germani, prima dată, fructe de mare sau Meeresfrüchte. Evident, nu sunt fructe în accepțiunea generală, sunt animale, fac parte din regnul animal, iar aici mă refer la artropode, respectiv toate cele care au picioare, precum crabii, creveții, homarii, apoi sunt cefalopode, cele cu picioarele pornite din cap, e vorba despre moluște, unde avem multe dintre aceste așa-numite fructe de mare, precum calamar sau caracatița.
Mai sunt bivalvele, scoicile cum le cunoaștem, și gasteropodele, melcii, care nu sunt prea mâncați la noi, dar în alte părți se mănâncă. Avem și noi melci comestibili, cei care apar după fiecare ploaie și care ar putea fi adunați și consumați, pentru că sunt comestibili. Așadar, aceste animale sunt numite generic fructe de mare dintr-o confuzie lingvistică”, a explicat, pentru CTnews dr. Adrian Bîlbă.
Având perspectiva omului de știință, interlocutorul jurnaliștilor CTnews a evitat să tranșeze disputa din punct de vedere religios, însă a subliniat că toate aceste nevertebrate fac parte din regnul animal.
“Dacă sunt sau nu considerate mâncare de post, aici cei religioși pot spune mai bine. Din punctul meu de vedere, sunt animale și, da, au sânge. Este adevărat, nu au sânge cu pigment, ce folosesc fierul ca nucleu al proteinei respiratorii, respectiv nu au nucleu cu fier al hemoglobinei, ci au o hemocianină, un nucleu cu cupru, folosesc cuprul ca metal de transport de oxigen.
În consecință, au sânge de altă culoare, de regulă albastru, pentru că, în general, culoarea sângelui depinde de nivelul de oxigenare. Sunt situații în care sângele perfect transparent se colorează în albastru la multe nevertebrate sau se colorează în roșu la alte neverebrate, fără a avea aceiași structură cu hemoglobina noastră”, a punctat dr. Adrian Bîlbă.
În schimb, nu există dubii cu privire la aportul important de minerale și acizi grași esențiali pe care îl aduce consumul de fructe de mare, însă și aici trebuie să fim atenți la efectele neplăcute ce pot să apară.
“Consumul de nevertebrate marine aduce pentru organismul uman un aport de foarte multe minerale, acizi grași esențiali, chiar dacă există și un risc de toxicitate, pentru că sunt ușor alterabile. Pe de altă parte, multe dintre aceste nevertebrate sunt filtratori, iar dacă apele filtrate au fost toxice și ele acumulează aceste toxice, precum metalele grele, în mantaua lor”, a mai spus interlocutorul CTnews.
În finalul discuției, dr. Adrian Bîlbă a lansat o invitație la o viață cât mai activă, iar unul dintre locurile în care constănțenii pot îmbina mișcarea și relaxarea, având și posibilitatea de a învăța lucruri noi despre mediul înconjurător, este microrezervația din cadrul Complexului Muzeal de Științe ale Naturii.
“Nimeni nu poate spune că trebuie să facem post la mișcare. Mișcarea este foarte importantă, este sursă de sănătate fizică și mentală, iar aici, în microrezervația CMSN ne putem și relaxa și putem și învăța”, a concluzionat dr. Adrian Bîlbă.
În această perioadă, microrezervația din cadrul Complexului Muzeal de Științe ale Naturii Constanța este deschisă în fiecare zi, între orele 09.30 și 18.00.
Be the first to comment