Apropierea anotimpului rece se face simțită și chiar dacă pe timpul zilei temperaturile sunt încă de toamnă târzie, noaptea ne avertizează că iarna este aproape. Acest lucru se simte și la Complexul Muzeal de Științe ale Naturii din Constanța, unde animalele din cadrul grădinii zoologice se pregătesc pentru intrarea în ritmul de viață tipic acestei părți a anului. Totuși, cu câteva excepții, speciile care pot fi întâlnite în cadrul CMSN, nu au probleme de adaptare, selecția lor fiind făcută astfel încât să se poată adapta cu ușurință la condițiile naturale din zona Dobrogei.
“Când am ales speciile, le-am ales pe cele care se pot adapta condițiilor oferite de noi, le-am ales pe cele care se pot adapta condițiilor naturale de la noi, astfel încât animalul să nu fie stresat. Practic, singurele animale care sunt extreme din punct de vedere al zonei temperate în care ne aflăm sunt renii, care vara suferă dacă este foarte cald, dar și zebrele, care ar trebui iarna să sufere dacă este foarte frig.
Nu s-a întâmplat acest lucru, n-am văzut niciun fel de suferință, pentru că am avut grijă să le asigurăm condiții propice, cu apă, umbră, un amplasament foarte larg, dar și departe de baltă, pentru că au probleme și cu țânțarii. Restul animalelor sunt foarte bine adaptate”, a declarat, pentru Constanța NEWS, Adrian Bîlbă, managerul Complexului Muzeal de Științe ale Naturii.
Animalele care pot fi întâlnite în cadrul grădinii zoologice din inima Constanței sunt atât de tipul celor care beneficiază de un areal înțărcuit, dar generos din punct de vedere al spațiului pus la dispoziție, cât și animale care sunt lăsate libere, din dorința specialiștilor de la CMSN de a schimba imaginea tipică a unui astfel de amplasament.
“Noi, dincolo de animalele pe care le avem țarcuri, avem și alte animale libere. Am ținut foarte mult ca mesajul nostru să nu fie cel de grădină zoologică, precum o bibliotecă, având animalele puse în cuști, ci să avem și animale libere. Avem gâște de Nil, libere. Avem gâște canadiene, libere. Avem nutrie, liberă”, povestește Adrian Bîlbă.
Un caz special este cel al broaștelor țestoase. De fapt, nu! Al țestoaselor, după cum ne corectează gazda noastră.
“Avem multe exemplare de țestoase. Atenție, nu broaște țestoase! Țestoasele sunt reptile, iar broaștele sunt amfibieni. Țestoasele sunt mai evoluate pe scara biologică decât amfibienii, respectiv sunt capabile să păstreze apa și, în consecință, își păstrează viața în condiții de iernare. Primesc tot felul de fotografii, cu ele murdare, pline de pământ.
Este normal, ea se pregătește de iernare și sapă în noroi. Țestoasa știe și cum va fi iarna, în funcție de cât de adânci sunt găurile, iar specialiștii au tot felul de teorii în acest sens. Ele intră într-o stare de hipobioză, în care funcțiile vitale sunt reduse, limitate, trăiește din rezerve, bine-mersi, luni de zile. Iar atunci când ies din hibernare, în luna mai, n-au altceva în cap decât reproducerea. Iarna, puii, țestoasele mici au un moment mai riscant al hibernării, dar așa este natura”, a explicat Adrian Bîlbă.
Complexul Muzeal de Științe ale Naturii poate fi vizitat de luni până duminică, între orele 09.00-19.30, programul personalizat pe locații putând fi accesat pe siteul oficial: www.delfinariu.ro/#ProgramVizitare.
Be the first to comment